Piatra Craiului - banner

Piatra Craiului

cea mai lungă și mai înaltă creastă de calcar din țară

Cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului este unică printre munții din țara noastră. Creasta lungă de aproximativ 25 de kilometri formează unul dintre cele mai iubite peisaje montane din România, un loc în care montaniarzii, alpiniștii și cercetătorii deopotrivă, pot fi uimiți de diversitatea pe care o întâlnesc.

 

INTRODUCERE

Peisajul specific al Parcului Național Piatra Craiului este caracterizat de o creastă singuratică, cu o lungime de aproximativ 25 km, orientată pe direcția NE-SV și poziționată de-a curmezișul pe direcția generală a crestei Carpaților Meridionali. Este cea mai lungă și cea mai înaltă creastă de calcar din țară. Înălțimea maximă este atinsă în Vârful La Om (Piscul Baciului) care atinge 2.238 m. Dacă studiem pe îndelete particularitățile parcului ne va impresiona cu siguranță varietatea formelor și dimensiunilor reliefului, favorizate de poziția verticală a stratelor de calcar: colți de stâncă, ace, muchii, turnuri, brâuri și hornuri. Numărul mare de văi, grohotișuri, abrupturi spectaculoase, arcade naturale și goluri alpine întregesc spectacolul vizual.

Prima rezervație naturală din Piatra Craiului a fost înființată în 1938 și a avut  doar 440 de hectare, însă în 1972 și-a dublat suprafața. Parcul național a fost înființat în 1990 și cuprinde aproape 15.000 de hectare, dintre care aproximativ 40% reprezintă zone cu protecție strictă, în care singurele activități permise sunt turismul și cercetarea.

Parcul Național Piatra Craiului face parte din regiunea biogeografică alpină.

 

FLORA

În Piatra Craiului au fost identificate aproape 1.200 de specii de plante superioare, peste o treime din flora țării noastre, și peste 200 de plante de tipul mușchilor și ferigilor. Mai bine de 180 de specii sunt ocrotite, cele mai cunoscute fiind: garofița Pietrei Craiului, tisa, angelica, sângele voinicului, macul galben, floarea de colț, gladiola sălbatică, bulbucul și bujorul de munte. Piatra Craiului adăpostește și un număr impresionant de orhidee de munte, mai bine de 40 de specii dintre cele peste 70 existente pe teritoriul României.

Un simbol viu este garofița Pietrei Craiului, o floare unică pe care o putem întâlni doar aici. Trăiește pe stâncăriile înierbate și însorite din zona alpină și subalpină, culoarea ei roz fiind foarte greu de trecut cu vederea în lunile de vară.

 

FAUNA

Condițiile climatice și geologice, geomorfologia și structura florei și vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversități aparte în grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna întregii țări, peste 40% trăiesc în Piatra Craiului. Dintre acestea se remarcă aproximativ 250 de capre negre ce populează zonele stâncoase. De la înființarea administrației parcului în 1999 și până în prezent, numărul acestor mamifere aproape că s-a triplat. Caprele negre și restul mamiferelor își duc traiul nestingherite, vânătoarea fiind interzisă pe întreg teritoriul parcului național. Acest masiv găzduiește și o populație bogată de carnivore mari (urs, lup și râs), iar studiile arată prezența a trei culoare de circulație ale acestor specii între Piatra Craiului și Bucegi.

În acest masiv se întâlnesc peste 200 de specii de fluturi, dintre care unele specii sunt endemice sau rare. Sunt prezente și peste 20 de specii de lilieci, o mare parte fiind strict protejate. Păsările se regăsesc și ele în număr foarte mare, peste 100 de specii. Pe văile râurilor de la baza muntelui se poate întâlni în lunile de vară barza neagră, iar pe stâncării putem observa fluturașul de stâncă, două dintre speciile de păsări protejate din Piatra Craiului.

 

ARII PROTEJATE

Parcul național se suprapune cu două situri Natura 2000, iar pe suprafața lui se mai întâlnesc câteva rezervații naturale, dintre care majoritatea sunt chei, peșteri și avene:

 

Avenul de sub Colții Grindului

Poziția verticală a stratelor de calcar a favorizat dezvoltarea celui mai adânc aven din România, cu o diferență totală de nivel de 769 m. Un alt lucru interesant este că intrarea este situată la altitudinea de 1.900 m. Explorările din aven continuă, iar după ce la adâncimea maximă a fost găsit un sifon, va fi necesar echipament de scafandru pentru a putea continua.

Cheile Zărneștiului

Localizate în partea de NE a masivului, acestea sunt accesibile din drumul care leagă orașul Zărnești de satul Măgura. Cheile au o lungime de aproximativ 3,5 km, iar pereții abrupți ce străjuiesc valea au înălțimi cuprinse între 100 și 200 m, fiind foarte atractivi pentru alpiniști.

 

RECOMANDĂRILE NOASTRE

 

ȘTIAȚI CĂ:

 

Mai multe despre ariile protejate ale județului găsiți și în albumul Natura Brașovului, editat de ProPark, pe care îl puteți descărca gratuit de pe www.propark.ro/NaturaBrasovului.pdf.

 

Text: Ana Hornoiu & Roxana Iordăchescu

Consultanți: Călin Hodor & Mircea Vergheleț

Foto: Alexandru Dinulescu, Claudiu Bîrliba, Costel Agache, Dan Dinu, Daniel Ștefan, Doru Șpac, Eniko Toth, Gabi Rusu, Gino Libardi, Remus Munteanu & Roxana Badea

 

Ce este un parc național | Care sunt regiunile biogeografice | Munții Carpați | Codul etic Forona

Hartă

Informații

PROTECȚIE

Parc Național
Sit Natura 2000
(ROSCI0194, ROSPA0165)

REGIUNE
Muntenia | Transilvania
JUDEȚ
Argeș | Brașov
WEBSITE

Articole

Evenimente

Natura Brașovului