Ciucaș - banner

Regiunile biogeografice

din România

Biodiversitatea României este dată de întâlnirea dintre Munții Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Această poziționare geografică face ca țara noastră să aibă pe teritoriul ei nu mai puțin de 5 regiuni biogeografice, dintre cele 11 existente la nivel european.

Acestea sunt: pontică, stepică, alpină, continentală și panonică. România este țara cu cele mai multe regiuni biogeografice din Europa.

 

Regiunea Continentală

Această regiune este cea mai răspândită dintre toate, cuprinzând 53% din suprafața țării. Este zona care conectează celelalte regiuni, împărțind cu acestea multe dintre speciile de plante și animale. De la peisajele colinare cu păduri întinse de foioase ce se întrepătrund cu fânețe și pășuni, până la zone umede și păduri de luncă, această regiune abundă în diversitate floristică, faunistică și peisagistică.

Dunărea, fluviul care străbate cele mai multe granițe din lume, delimitează în România zona de sud a acestei regiuni și formează la intrarea în țară Parcul Natural Porțile de Fier, un loc spectaculos în care fluviul întâlnește Carpații. Tot în această regiune se găsește și Domogled - Valea Cernei, cel mai mare parc național de la noi.

 

Regiunea Alpină 

Această regiune ocupă 23% din suprafața țării și cuprinde zona alpină a Munților Carpați, depresiunile intramontane și dealurile înalte din jur. 146 de lacuri glaciare se găsesc aici, Lacul Bucura din Parcul Național Retezat fiind cel mai mare dintre ele. Carpații sunt locul de unde izvorăsc toate râurile principale ale țării, iar apa sculptează în cursul ei numeroase chei, peșteri și formațiuni carstice impresionante, în special în Parcul Natural Apuseni. Cele mai multe parcuri naturale și naționale se găsesc în regiunea alpină.

Regiunea biogeografică alpină cuprinde și unul dintre cele mai valoroase habitate ale țării – pădurile virgine. Acestea, alături de alte habitate forestiere, adăpostesc cea mai mare populație de carnivore mari (urs, lup și râs) din Europa.

 

Regiunea Stepică 

Această regiune cuprinde atât cel mai tânăr pământ românesc -  Delta Dunării, cât și cele mai vechi structuri geologice din țară - Munții Măcinului. Deși reprezintă doar 17% din suprafața României, diversitatea peisajelor de aici este impresionantă și trece rapid de la zone aride la zone umede și de la păduri de fag la formațiuni megalitice de granit.

Delta Dunării constituie cea mai mare zonă umedă a continentului și cea mai mare suprafață de stuf din lume. Biodiversitatea acestui loc este una uimitoare, peste 5.500 de specii pe o suprafață relativ restrânsă.
În Podișului Dobrogean și Munții Măcinului regăsim cea mai mare diversitate de păsări răpitoare în pasaj din Europa - 29 de specii.

 

Regiunea Panonică 

Această regiune acoperă 6% din suprafața țării și este reprezentată de un relief de câmpie, cu dealuri mici, ce formează Câmpia de Vest. Deși preponderent o regiune aridă, există aici și numeroase zone umede de importanță avifaunistică deosebită, cuprinse în culoarul de migrație Panono – Bulgar.

Râul Mureș străbate regiunea și formează o luncă cu zone inundate periodic, cu păduri aluviale și impresionante galerii de sălcii și plopi. Aceste peisaje sunt parte din Parcul Natural Lunca Mureșului, cea mai importantă zonă umedă din vestul României.

 

Regiunea Pontică 

Această regiune cuprinde cei 244 de kilometri de litoral ai Mării Negre. Deși ocupă doar 1% din suprafața țării, o mare parte din această regiune este arie naturală protejată. Este singurul loc în care găsim dune de nisip similare deșertului, unde trăiesc plante rezistente la uscăciune. Tot aici se află și Via Pontica, al doilea culoar de migrație din Europa, străbătut în fiecare toamnă de sute de mii de păsări care călătoresc spre Africa.

Marea Neagră este cel mai mare bazin meromictic de apă din lume, ceea ce înseamnă că nu se fac aproape deloc schimburi de apă între straturile de adâncime și cele de suprafață. Lipsa curenților verticali care să amestece aceste straturi și prezența hidrogenului sulfurat de pe fundul mării, fac viața imposibilă sub 200 m. Cu toate acestea, în zona litorală și la suprafață întâlnim delfinul, câinele de mare (o specie de rechin) sau țestoasa de mare, alături de mai bine de 130 de specii de pești.

 

Distribuția regiunilor biogeografice:

Hartă

Informații

REGIUNE
Banat | Bucovina | Crișana | Dobrogea | Maramureș | Moldova | Muntenia | Oltenia | Transilvania
JUDEȚ
Alba | Arad | Argeș | Bacău | Bihor | Bistrița Năsăud | Botoșani | Brăila | Brașov | București | Buzău | Călărași | Caraș Severin | Cluj | Constanța | Covasna | Dâmbovița | Dolj | Galați | Giurgiu | Gorj | Harghita | Hunedoara | Ialomița | Iași | Ilfov | Maramureș | Mehedinți | Mureș | Neamț | Olt | Prahova | Sălaj | Satu Mare | Sibiu | Suceava | Teleorman | Timiș | Tulcea | Vâlcea | Vaslui | Vrancea

Articole

Evenimente

România Sălbatică