Bucegi

Dintre toţi munţii României poate cea mai spectaculoasă privelişte o au Munții Bucegi când sunt priviţi dinspre Valea Prahovei. Masivi și solizi, cu abrupturi ameţitoare ce susţin un imens platou alpin, acești munți sunt considerați leagănul turismului montan românesc.

INTRODUCERE

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război, Parcul Natural Bucegi a fost înfiinţat legal abia în anul 2 000, cu o administraţie proprie constituită trei ani mai târziu. Suprafaţa parcului este de 32 497ha și include pe lângă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine, cum ar fi Leaota. Parcul natural are mai bine de 15 vârfuri care depășesc 2 000 de metri, cel mai înalt din masiv fiind Vârful Omu, 2 505m.

FLORA

Diversitatea formelor de relief, structura geologică și altitudinea ce se ridică la peste 2 500 de metri, oferă Bucegiului condiţii variate pentru dezvoltarea unei flore bogate. Dintre speciile de flori care se remarcă amintim: sângele voinicului, iedera albă, floarea de colț și ghințura galbenă. Pe pantele stâncoase și înierbate crește smirdarul sau rododendronul, care oferă în lunile iunie - iulie un spectacol deosebit, colorând în roșu peisajul din jur. Tot în astfel de zone se mai poate întâlni și jneapănul, care în Bucegi ocupă o suprafață de peste 200ha, ce constituie un habitat protejat integral.

Dintre speciile de arbori se remarcă zâmbrul și tisa. Primul preferă munții cu fenomene glaciare, iar în Bucegi crește izolat sau în grupuri foarte mici. Un exemplar foarte bine pus în valoare de peisajul din jur, se poate întâlni în prima parte a traseului de pe Valea Obârșiei. Tisa este chiar și mai rară, toate exemplarele din Bucegi fiind izolate și atent monitorizate. Este cel mai longeviv arbore din Europa, trăind peste 1 000 de ani. Ritmul de creștere este foarte lent, aproximativ 30cm în 10 ani.

FAUNA

Parcul Natural Bucegi reprezintă un habitat complex care găzduiește aproximativ 3 500 de specii de animale. Se remarcă specii precum tritonul carpatic și buhaiul de baltă cu burtă galbenă, dar și cerbul, lupul, ursul, râsul sau cocoșul de munte. În zona înaltă cu stâncării se mai poate întâlni o pasăre deosebită, fluturașul de stâncă. În zonele de abrupt și pe platoul alpin se întâlnesc caprele negre.

ARII PROTEJATE ȘI REZERVAȚII NATURALE

Aproximativ 35% din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie, cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean, de aproximativ 3 500 de hectare. În cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade, izbucuri, peşteri, avene, chei, turnuri, colţi, arcade, stânci, hornuri, circuri glaciare și puncte fosilifere), cele mai multe de importanţă geomorfologică. Cele mai cunoscute rezervații și monumente ale naturii sunt:

• Abruptul Prahovean 
• Babele și Sfinxul
• Cascada Ialomiței
• Cascada Urlătoarea
• Mecetul Turcesc
• Cheile Zănoagei
• Cheile Tătarului
• Valea Horoabei
• Turbăria Lăptici
• Munții Colții lui Barbeș
• Poiana Crucii

Pe suprafața parcului există și două arii protejate:

Locul fosilifer Vama Strunga

Pasul Strunga se regăseşte în principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon). Peisajul pe care îl oferă acest loc este deosebit de frumos, de sus putând fi admirate creasta Craiului, culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota, ţinuturile Branului şi ale Braşovului. În apropiere de Șaua Strunga, sub muntele Strungile Mici, se află Locul Fosilifer Vama Strunga, o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m, care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m. În aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din România, constituită din peste 150 de specii.

Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura

Aflată în partea nordică a Munţilor Bucegi, aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare, o parte a Văii Mălăeşti şi începutul Văii Gaura. Reprezentativ în acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stâncoase şi țancuri de piatră, specifice reliefului glaciar bine păstrat. 

RECOMANDĂRILE NOASTRE

• Sfârșitul lunii iunie când înflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga;
• Traseul dintre Șaua Strunga și Șaua Bătrâna, ce oferă un peisaj deosebit; 
• Cele șapte chei formate pe râul Ialomița în partea superioară a acestuia: Cheile Urșilor, Cheile Peșterii, Cheile Coteanu, Cheile Tătarului, Cheile Zănoaga Mică, Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei;
• Platoul Bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul;
• Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura, una dintre cele mai sălbatice zone din întregul parc natural;
• Valea Horoabei și mai ales Canionul Horoabei, traseu ce necesită pregătire specială, echipament adecvat și consultarea în prealabil a salvamontului;
• Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman, ce traversează o potecă expusă și spectaculoasă.

ȘTIAȚI CĂ:

• Sfinxul a primit denumirea de “Sfinx” abia în 1936?
• Sfinxul a fost fotografiat pentru prima dată în anul 1910? Contrar pozelor din profil pe care le vedem cu acesta, prima fotografie a fost din față?
• Crucea Caraiman a fost catalogată de către Guiness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume construită pe un vârf de munte?
• Babele mai poartă și denumirea de “Altarele ciclopice din Caraiman”?
• Cunoscutul film româno - est german “Columna” (1968) a fost filmat și pe platoul Bucegilor?

Mai multe despre ariile protejate ale județului găsiți și în albumul Natura Brașovului, editat de ProPark, pe care îl puteți descărca gratuit de aici www.propark.ro/NaturaBrasovului.pdf.

Text: Dan Dinu & Roxana Iordăchescu

Foto: Dan Dinu