Dintre toţi munţii României poate cea mai spectaculoasă privelişte o au Munții Bucegi când sunt priviţi dinspre Valea Prahovei. Masivi și solizi, cu abrupturi ameţitoare ce susţin un imens platou alpin, acești munți sunt considerați leagănul turismului montan românesc.
INTRODUCERE
Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război, Parcul Natural Bucegi a fost înfiinţat legal abia în anul 2 000, cu o administraţie proprie constituită trei ani mai târziu. Suprafaţa parcului este de 32 497ha și include pe lângă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine, cum ar fi Leaota. Parcul natural are mai bine de 15 vârfuri care depășesc 2 000 de metri, cel mai înalt din masiv fiind Vârful Omu, 2 505m.
FLORA
Diversitatea formelor de relief, structura geologică și altitudinea ce se ridică la peste 2 500 de metri, oferă Bucegiului condiţii variate pentru dezvoltarea unei flore bogate. Dintre speciile de flori care se remarcă amintim: sângele voinicului, iedera albă, floarea de colț și ghințura galbenă. Pe pantele stâncoase și înierbate crește smirdarul sau rododendronul, care oferă în lunile iunie - iulie un spectacol deosebit, colorând în roșu peisajul din jur. Tot în astfel de zone se mai poate întâlni și jneapănul, care în Bucegi ocupă o suprafață de peste 200ha, ce constituie un habitat protejat integral.
Dintre speciile de arbori se remarcă zâmbrul și tisa. Primul preferă munții cu fenomene glaciare, iar în Bucegi crește izolat sau în grupuri foarte mici. Un exemplar foarte bine pus în valoare de peisajul din jur, se poate întâlni în prima parte a traseului de pe Valea Obârșiei. Tisa este chiar și mai rară, toate exemplarele din Bucegi fiind izolate și atent monitorizate. Este cel mai longeviv arbore din Europa, trăind peste 1 000 de ani. Ritmul de creștere este foarte lent, aproximativ 30cm în 10 ani.
FAUNA
Parcul Natural Bucegi reprezintă un habitat complex care găzduiește aproximativ 3 500 de specii de animale. Se remarcă specii precum tritonul carpatic și buhaiul de baltă cu burtă galbenă, dar și cerbul, lupul, ursul, râsul sau cocoșul de munte. În zona înaltă cu stâncării se mai poate întâlni o pasăre deosebită, fluturașul de stâncă. În zonele de abrupt și pe platoul alpin se întâlnesc caprele negre.
ARII PROTEJATE ȘI REZERVAȚII NATURALE
Aproximativ 35% din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie, cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean, de aproximativ 3 500 de hectare. În cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade, izbucuri, peşteri, avene, chei, turnuri, colţi, arcade, stânci, hornuri, circuri glaciare și puncte fosilifere), cele mai multe de importanţă geomorfologică. Cele mai cunoscute rezervații și monumente ale naturii sunt:
Pe suprafața parcului există și două arii protejate:
Locul fosilifer Vama Strunga
Pasul Strunga se regăseşte în principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon). Peisajul pe care îl oferă acest loc este deosebit de frumos, de sus putând fi admirate creasta Craiului, culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota, ţinuturile Branului şi ale Braşovului. În apropiere de Șaua Strunga, sub muntele Strungile Mici, se află Locul Fosilifer Vama Strunga, o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m, care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m. În aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din România, constituită din peste 150 de specii.
Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura
Aflată în partea nordică a Munţilor Bucegi, aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare, o parte a Văii Mălăeşti şi începutul Văii Gaura. Reprezentativ în acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stâncoase şi țancuri de piatră, specifice reliefului glaciar bine păstrat.
RECOMANDĂRILE NOASTRE
ȘTIAȚI CĂ:
Mai multe despre ariile protejate ale județului găsiți și în albumul Natura Brașovului, editat de ProPark, pe care îl puteți descărca gratuit de aici www.propark.ro/NaturaBrasovului.pdf.
Text: Dan Dinu & Roxana Iordăchescu
Foto: Dan Dinu
Parc natural
Sit natura 2000 (ROSCI0013)
al documentarului România Sălbatică
A venit momentul să împărtășim cu voi acest moment minunat în care filmul nostru ajunge în peste 60 de cinematografe din toată țara. Aveți lista acestora pe www.transilvaniafilm.ro. Haideți să vă dăm și trei motive pentru care să vedeți în acest weekend documentarul România Sălbatică la cinema: SUNETUL & IMAGINEA Chiar dacă a...
porția ta de Românie Sălbatică
Multe dintre ideile din proiectul România Sălbatică au apărut pe parcurs, însă una a fost acolo încă de la început: albumul de fotografie. Credem cu tărie că acest album va inspira și va educa, fiind o poartă deschisă către biodiversitatea uriașă pe care România încă o mai are. În cei 10 ani de proiect, Dan Dinu a adunat sute de imagini din ariile...
orhidee rară redescoperită în Carpații românești
În luna iunie 2020, o echipă restrânsă de pasionați de orhidee, printre care Mihai Bobocea (botanist amator), Cezar Tomescu (profesor de botanică la Facultatea de Silvicultură din Suceava) și Liviu Moscaliuc (biolog la Parcul Național Ceahlău), au avut deosebita plăcere să redescopere o specie ce nu a mai fost semnalată în flora țării noastre de pe...
revine în Munții Făgăraș
A început un nou proiect de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie, de data aceasta în Munții Făgăraș. Patru zimbri vor fi aduşi din Germania în zona lacului Pecineagu, iar până la finalul anului, planul este de a aclimatiza un număr suplimentar de alți nouă zimbri aduși din Polonia. În prezent, în România, zimbrii se găsesc în 4 rezervaţii şi...
despre cei care lucrează pentru ariile protejate
Proiectul „Oameni pentru Natură", realizat de Propark și finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, are ca scop promovarea ariilor naturale protejate din țara noastră şi a oamenilor care lucrează în acest domeniu, prin realizarea unor filme de conştientizare şi evenimente adresate publicului larg. Seria pilot de filme rea...
de plante și animale
Am primit de curând un „Determinator de plante și animale” apărut la Editura Casa și scris de Wilhelm Eisenreich, Alfred Handel și Ute E. Zimmer, care cuprinde și foarte multe specii de pe teritoriul României. Iată mai jos ce ne-a plăcut la această carte și de ce o recomandăm pentru începătorii pasionați de natură. Determinatorul...
iată cele 10 specii din fauna țării noastre
Adesea huliți, călcați de mașini, loviți de sapă, băgați în sticle de ciobani, braconați pentru plăcerea colecționarilor de reptile sau zidiți de vii în tencuiala caselor, șerpii României au o reputație la fel de nemeritată pe cât sunt de variați și fascinanți pentru cei ce iubesc natura și biodiversitatea. Avem zece specii de șerpi în România, pe...
de acum parte a Patrimoniului Mondial Unesco
Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara....
ghid online pentru protejarea naturii
Cu siguranță “nu putem salva tot ce ne-am dori; dar, dacă ne implicăm, cu siguranță vom reuși să salvăm mult mai mult decât dacă am renunța.” - Sir Peter Scott, fondator WWF. Acesta este motto-ul sub incidența căruia s-a dezvolat și ghidul online cu privire la Legea de partea Naturii. Acest proiect este implementat de către WWF Programu...
o numărătoare dictată de interese vânătorești
Populația de urs brun din România este nerealist de mare în recensămintele oficiale, conform datelor analizate recent de cercetători din domeniul academic și al conservării naturii. În anumite județe (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat și un număr mare de urși vânați, creșterea populației (pe hârtie) a fost de patru ori mai mare decât ori...
o prioritate pentru WWF România
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului. În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc ar...
al treilea episod din Descoperă România Sălbatică
Ialomița este probabil râul de la noi din țară care formează cele mai multe chei. Începem cu Cheile Urșilor și Peșterii, ascunse bine în mijlocul Bucegilor, trecem prin Cheile Coteanu și Tătaru, mai apoi prin Zănoaga Mică și Mare, pentru a ajunge într-un final în Cheile Orzei și mai apoi prin alte chei mai puțin importante. Vă invităm să descoperiț...
