Articole & Evenimente
ce să vezi și unde să mergi dacă ești pasionat de natură
Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara.
Comitetul Parimoniului Mondial UNESCO a adoptat la Cracovia, înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietății "Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe". Au fost astfel înscrise în lista patrimoniului mondial o selecție din cele mai reprezentative și bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei.
Este un eveniment istoric pentru silvicultura românească, iar pădurile virgine devin al doilea sit natural Unesco din România. Până în prezent, din categoria valorilor naturale, la noi în țară exista numai Rezervația Biosferei Delta Dunării ce a fost inclusă in anul 1991 în această listă.
Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii.
În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”, istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate. Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înțelege care a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei.
Pentru a proteja pădurile, în 2012, WWF România a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. Apoi, în 2013, WWF a inițiat și susținut, alături de Ministerul Mediului - Departamentul Păduri, Regia Națională a Pădurilor - RNP Romsilva, Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice (ICAS) și Greenpeace România, procesul de nominalizare a acestor suprafețe și parcurgerea procedurilor pentru înscriere în UNESCO. Trei din cele opt situri înscrise (Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strâmbu-Băiuț) au fost identificate, propuse și susținute de WWF prin proiectul ”Susținerea unui management forestier responsabil pentru o dezvoltare durabilă în ecoregiunea Dunăre Carpaţi". Parteneriatul WWF/IKEA a adus o contribuție semnificativă procesului de protejare a pădurilor virgine.
Rezultatul de excepție obținut, ilustrează cum, prin unirea eforturilor și o atitudine constructivă a societății civile alături de autoritățile competente, instițutiile de cercetare, a silvicultorilor și a mediului economic, se poate clădi fundamentul dezvoltării durabile a României.
Puteți citi întregul articol pe pagina WWF.
Foto: Dan Dinu
al documentarului România Sălbatică
A venit momentul să împărtășim cu voi acest moment minunat în care filmul nostru ajunge în peste 60 de cinematografe din toată țara. Aveți lista acestora pe www.transilvaniafilm.ro. Haideți să vă dăm și trei motive pentru care să vedeți în acest weekend documentarul România Sălbatică la cinema: SUNETUL & IMAGINEA Chiar dacă a...
porția ta de Românie Sălbatică
Multe dintre ideile din proiectul România Sălbatică au apărut pe parcurs, însă una a fost acolo încă de la început: albumul de fotografie. Credem cu tărie că acest album va inspira și va educa, fiind o poartă deschisă către biodiversitatea uriașă pe care România încă o mai are. În cei 10 ani de proiect, Dan Dinu a adunat sute de imagini din ariile...
orhidee rară redescoperită în Carpații românești
În luna iunie 2020, o echipă restrânsă de pasionați de orhidee, printre care Mihai Bobocea (botanist amator), Cezar Tomescu (profesor de botanică la Facultatea de Silvicultură din Suceava) și Liviu Moscaliuc (biolog la Parcul Național Ceahlău), au avut deosebita plăcere să redescopere o specie ce nu a mai fost semnalată în flora țării noastre de pe...
revine în Munții Făgăraș
A început un nou proiect de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie, de data aceasta în Munții Făgăraș. Patru zimbri vor fi aduşi din Germania în zona lacului Pecineagu, iar până la finalul anului, planul este de a aclimatiza un număr suplimentar de alți nouă zimbri aduși din Polonia. În prezent, în România, zimbrii se găsesc în 4 rezervaţii şi...
despre cei care lucrează pentru ariile protejate
Proiectul „Oameni pentru Natură", realizat de Propark și finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, are ca scop promovarea ariilor naturale protejate din țara noastră şi a oamenilor care lucrează în acest domeniu, prin realizarea unor filme de conştientizare şi evenimente adresate publicului larg. Seria pilot de filme rea...
de plante și animale
Am primit de curând un „Determinator de plante și animale” apărut la Editura Casa și scris de Wilhelm Eisenreich, Alfred Handel și Ute E. Zimmer, care cuprinde și foarte multe specii de pe teritoriul României. Iată mai jos ce ne-a plăcut la această carte și de ce o recomandăm pentru începătorii pasionați de natură. Determinatorul...
o specie nouă pentru știință descoperită în Dobrogea
În anul 2014, într-un proiect al Societății Ornotologice Române (SOR), biologii Mátis Attila și Havadtői Krisztina au găsit o nouă plantă pe meleagurile dobrogene, plantă pe care, inițial, au reușit să o încadreze în familia Apiaceae (din cadrul acesteia mai fac parte, mărarul, morcovul și pătrunjelul), dar fără ca aceasta să aibă o identitate exac...
o prioritate pentru WWF România
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului. În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc ar...
