Munții Rodnei

Munții Rodnei constituie al doilea parc național ca mărime din țară și unul dintre cele mai bine conservate peisaje glaciare. Acești munți găzduiesc cea mai înaltă cascadă din România, reprezintă singurul loc din lume în care putem admira floarea opaițul Munților Rodnei și constituie una dintre puținele zone rămase la noi în țară în care întâlnim cocoșul de mesteacăn.

INTRODUCERE

Cu o suprafață de peste 47.000 de hectare, Parcul Național Munții Rodnei reprezintă una dintre cele mai întinse arii protejate din Carpații Orientali, fiind al doilea cel mai mare parc național din România. A fost înființat în anul 1990 în jurul rezervației naturale Pietrosu Mare (constituită încă din 1932), și are ca scop conservarea speciilor de faună și floră și păstrarea geologiei și geomorfologiei specifice. Ghețarii cuaternari din Munții Rodnei au lăsat în urmă o varietate de forme rezultate în urma erodării, vizibile aici mai bine decât în multe alte zone din Carpații românești. Printre aceste amprente se numără crestele alpine cu aspect de custuri zimțate, văile și circurile glaciare, stâncăriile calcaroase și peșterile. Acest peisaj specific este bine conservat, remarcabilă fiind prezența celor 15 lacuri glaciare. În acest parc se află cel mai mare lac glaciar din Carpații Orientali, lacul Lala Mare.

Munții Rodnei au o creastă impresionantă, singura comparabilă cu cea a Carpaților Meridionali și fac parte din regiunea biogeografică alpină.

FLORA

Pe teritoriul parcului au fost inventariate peste 1.200 de specii de plante superioare, printre care se găsesc și unele rarități floristice cum ar fi: opaițul Munților Rodnei (endemit local), floarea de colț, narcisa, bulbucul de munte, crucea voinicului, ghințura galbenă, omagul carpatic, păiușul lui Porcius sau căldărușa carpatică.

FAUNA

Suprafața întinsă a parcului și relieful acestuia au determinat o diversitate faunistică bogată, cu numeroase specii relicte glaciare și endemite locale sau carpatice. Apele din parc oferă un habitat prielnic pentru boiștean, lipan, păstrăv, chișcar, mreană vânătă și zglăvoacă. Amfibienii sunt reprezentați de 13 specii, tritonul alpin, tritonul cu creastă și salamandra fiind cele mai recunoscute. Printre cele 9 specii de reptile se remarcă șopârla de munte, o specie relict.

În Munții Rodnei au fost identificate peste 150 de specii de păsări, remarcabilă fiind prezența cocoșului de mesteacăn. Această pasăre spectaculoasă, ce desfășoară o paradă nupțială elaborată la fel ca și a cocoșului de munte, mai poate fi găsită astăzi doar în zone restrânse din nordul Carpaților Orientali (Munții Maramureșului, Suhardului și Țibleșului). Parcul oferă habitate favorabile pentru acvila de munte, acvila țipătoare mică, șoimul călător, minunița, viesparul, buha și ciocănitoarea de munte.

Mamiferele sunt reprezentate de peste 40 de specii caracteristice munților Carpați. Alături de Munții Făgăraș și Retezat, Munții Rodnei reprezintă unul dintre cele trei areale în care marmota a fost introdusă cu succes. Tot aici se regăsesc carnivorele mari (ursul, lupul, râsul), alături de șoarecele săritor de pădure, șoarecele de Tatra, hermelina, pisica sălbatică și vidra.

ARII PROTEJATE

În Munții Rodnei întâlnim mai multe zone de protecție strictă, cu valoare conservativă mare, dintre care amintim:

Pietrosu Mare

Această rezervație naturală are o suprafață de circa 3.000 de hectare și este arealul cu cel mai impresionant relief glaciar care poate fi întâlnit în Munții Rodnei. În anul 1980 această zonă a fost  declarată rezervație a biosferei în cadrul programului „Omul și Biosfera” inițiat de UNESCO. Aici se înalță Vârful Pietrosu Mare (2.303 m), cel mai înalt din Carpații Orientali, ce este înconjurat de mai multe circuri glaciare precum Zănoaga Mare, Zănoaga Mică și Zănoaga Iezerului, unde este adăpostit lacul glaciar Iezer, aflat la o altitudine de peste 1.800 m.

Bila-Lala

Rezervația naturală Bila-Lala se întinde pe aproximativ 1.000 de hectare și este reprezentată de una dintre cele mai frumoase văi glaciare din România (Valea Lala) și circuri glaciare ce adăpostesc lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mică, Bila). Deasupra celor două văi glaciare (Lala, Bila) se înalță Vf. Ineu (2.279 m), al doilea vârf ca altitudine din masiv. Pe teritoriul acestei arii protejate se găsesc mai multe specii rare de floră, printre care opaițul Munților Rodnei, bumbăcarița, piciorul cocoșului de gheață și macul galben.

Alte arii protejate:

• Rezervația mixtă Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei;

• Rezervația mixtă Izvoarele Mihăiesei;

• Rezervația botanică Poiana cu narcise din Masivul Saca;

• Rezervația speologică Peștera Cobășel;

• Rezervația botanică Piatra  Rea;

• Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (Ponorul Izei).

RECOMANDĂRILE NOASTRE

• Traversarea crestei principale, de la Pietrosu Mare la Ineu, traseu recomandat doar montaniarzilor cu experiență;

• O vizită în Căldarea Iezerului din Pietrosu Mare pentru a observa marmotele, dar și Lacul Iezer care, atunci când este privit din creastă, are forma hărții României;

• Surprinderea unui apus de soare de pe vârful Ineu, pentru a vedea întreaga creastă a Munților Rodnei;

• O plimbare la Cascada Cailor, cea mai înaltă cascadă din România, cu o înălțime de 74  m;

• Un traseu la lacurile glaciare Lala Mică și Lala Mare, cel mai mare lac glaciar din Munții Rodnei, ce are o suprafață de aproximativ jumătate de hectar și o adâncime de circa 3 m. Dacă alegeți să mergeți vara, puteți admira aici atât bujorul de munte, cât și opaițul Munților Rodnei, floare care se găsește doar în acest masiv;

• O plimbare în luna mai în Poiana cu narcise din masivul Saca pentru a admira florile aflate la 1.600 m altitudine.

ȘTIAȚI CĂ:

• Lacul Iezer are forma României dacă este privit din creastă?

• Pasul Prislop este cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali? Acesta este situat la 1.416 m altitudine și face legătura între Depresiunea Maramureșului și Bucovina?

• Munții Rodnei reprezintă unul dintre cele trei masive montane de la noi în care se găsesc marmote, alături de Făgăraș și Retezat? Sau că acești munți sunt unul dintre cele patru masive în care trăiește cocoșul de mesteacăn, celelalte fiind Munții Maramureșului, Suhardului și Țibleșului?

• Peștera Tăușoare este cea mai adâncă din Carpații Orientali (aprox. -415 m) și una dintre cele mai lungi din țară (20 km)?

Text: Codruța Florea & Cristina Dogaru

Consultanți: Călin Hodor & Claudiu Iușan

Foto: Alex Preoteasa, Alexandru Oprea, Ana Pană, Claudiu Bîrliba, Dan Dinu, Gabriel Șerban & Zoli Varga

Ce este un parc național | Care sunt regiunile biogeografice | Munții Carpați | Codul etic Forona