Munții Apuseni adăpostesc cel mai mare carst împădurit din România, ce ascunde aproximativ 1.500 de peșteri, multe dintre acestea fiind în topul speologic național și internațional. Aici se află cel mai înalt portal de peșteră din țară (Cetățile Ponorului) și cel mai mare ghețar subteran din lume (Ghețarul Scărișoara). Lista de superlative poate continua cu cea mai labirintică peșteră (Hodobana), cea mai adâncă peșteră submersibilă (Izbucul Tăuz) și cel mai adânc lac subteran (Peștera Zgurești).
INTRODUCERE
Cu o suprafață de peste 75.000ha, Parcul Natural Apuseni este caracterizat de o frumusețe aparte dată de peisajului carstic. Peșterile, dolinele, avenele, văile seci, cheile, cascadele, platourile carstice și izbucele, oferă o varietate peisagistică unică în care se dezvoltă o faună și floră bogată. Există aici peste 1.300 de specii de animale, dintre care aproape 150 sunt protejate, iar bogăția floristică este reprezentată de peste 1.550 de specii de plante, din care aproape 100 sunt și ele protejate. Parcul cuprinde 29 de habitate, dintre care 6 sunt cu măsuri de protecție și conservare prioritare la nivel european.
Carstul împădurit este puțin întâlnit la noi în țară, motiv pentru care Munții Bihor sunt atât de impresionanți. Acest tip de peisaj susține o biodiversitate variată și existența peșterilor cu gheață în zone complet împădurite. Ghețarul de la Scărișoara este cel mai mare din lume și cel mai vechi din Europa, alți ghețari subteranii fiind prezenți în Avenul Borţig şi Gheţarul Focul Viu. Alte peșteri cu gheață care merită menționate sunt: Avenul cu gheaţă din Platoul Vârtop și Gheţarul de la Bârsa.
Peștera Urșilor, cu o lungime de peste 1.500m, dintre care doar 488m pot fi vizitați, este remarcabilă prin numărul impresionant de urme și fosile ale ursului de cavernă, dispărut în urmă cu 15.000 de ani, dar și de fosilele de capră neagră, leu, ibex, mistreț și hienă de peșteră.
Un farmec aparte al Parcului Natural Apuseni îl au și satele moților, risipite la peste 1.400m, care încă își păstrează tradițiile și obiceiurile strămoșești. Printre acestea se remarcă și satul „temporar” Tomnatic, situat la cea mai mare altitudine din România, de peste 1.550m. Remarcabil este și faptul că unele dintre cele mai vechi trasee turistice ale parcului datează încă din anii 1900.
FLORA
Flora parcului este cea specifică habitatelor montane, cu păduri de conifere, foioase sau amestec, cu arbuști și numeroase specii ierboase. Pădurile de conifere cuprind specii de brad, molid, pin, tisă, zadă, larice și zâmbru. Pădurile de foioase sunt reprezentate de fag, stejar, gorun, frasin, tei, paltin de munte, carpen, mesteacăn, ulm, nuc, salcie albă, etc. Ca arbuști, se găsesc specii de jneapăn, corn, alun, mur, zmeur, afin și liliac sălbatic. Dintre speciile de floră mai amintim: papucul doamnei, clopoțelul de munte, daria, garofița de munte, roua cerului, gențiana, crucea voinicului, laleaua de munte, talpa ursului și multe altele.
FAUNA
Mai mult de 45 de specii de mamifere sunt identificate în Parcul Natural Apuseni, printre care enumerăm: cerbul, capra neagră, căpriorul, ursul brun, lupul, mistrețul, vulpea, râsul, jderul, vidra, veverița, dihorul și cârtița. Dacă în România există aproximativ 29 de specii de lilieci, în Parcul Natural Apuseni se regăsesc 19 dintre acestea. Dintre cele mai importante specii amintim: liliacul cârn, liliacul de amurg, liliacul de apă, liliacul mare cu potcoava și liliacul urecheat.
Avifauna parcului este reprezentată de cocoșul de munte, acvila țipătoare mică și de munte, diferite specii de ciocănitori, ieruncă, huhurez mare, ciuvică, fluierar de munte, barza neagră și multe altele. Fauna piscicolă are ca reprezentanți păstrăvul de râu, păstrăvul curcubeu, păstrăvul fântânel, lipanul, zglăvoaca, boișteanul, mreana, zvârluga, babușca, etc. Varietatea faunei continuă și în sectorul reptilelor și al amfibienilor. Printre speciile de reptile enumerăm: vipera comună, șopârla de ziduri, șopârla de munte, năpârca, șarpele de alun și șarpele lui Esculap. Ca amfibieni, se găsesc în parc salamandra, izvorașul cu burtă galbenă și diferite specii de tritoni.
ARII PROTEJATE
Parcul Natural Apuseni cuprinde 55 de rezervații naturale și trei situri Natura 2000 (suprapuse peste aria parcului), dintre care le amintim pe cele mai importante:
Rezervația naturală Cetățile Ponorului are o suprafață de aproximativ 500ha și reprezintă cel mai mare fenomen carstic din România. Peștera Cetățile Ponorului este una dintre principalele puncte de atracție turistică ale parcului, fiind totodată și cel mai înalt portal de peșteră din țară, peste 70m înălțime. Cetățile Ponorului sunt adevărate minuni ale naturii, un exemplu de cetate naturală, modelată de apă. Peștera este formată dintr-o galerie principală de 2km lungime străbătută de unul dintre cele mai mari râuri subterane din România
Rezervația naturală Valea Galbenei cuprinde Cheile Galbenei și Cheile Jgheabului, ce formează un peisaj aparte cu multe cascade. Această rezervație are o suprafață de peste 70ha și este bogată în păduri de foioase.
Rezervația naturală Molhașurile de la Izbuce este o arie protejată formată predominant din pajiști, cu o gama floristică specifică turbăriilor. Pe o suprafață de aproximativ 80ha, se găsesc specii rare protejate la nivel european, precum jneapănul și roua cerului.
Rezervația naturală Vârful Buteasa este o rezervație de tip botanic care se întinde pe o suprafață de 2ha. Aici se găsesc specii rare precum ghințura punctată și bulbucul de munte. Vegetația subalpina specifică acestei rezervații include zâmbrul, jneapănul și ienupărul pitic.
Alte arii protejate ale Parcului Natural Apuseni:
RECOMANDĂRILE NOASTRE
ȘTIAȚI CĂ:
Mai multe despre Parcul Natural Apuseni puteți afla din episodul 4 al serialului Descoperă România Sălbatică.
Text: Daniela Sicaru
Foto: Dan Dinu
Parc Natural
Sit Natura 2000 (ROSCI0002, ROSCI0016, ROSPA0081)
porția ta de Românie Sălbatică
Multe dintre ideile din proiectul România Sălbatică au apărut pe parcurs, însă una a fost acolo încă de la început: albumul de fotografie. Credem cu tărie că acest album va inspira și va educa, fiind o poartă deschisă către biodiversitatea uriașă pe care România încă o mai are. În cei 10 ani de proiect, Dan Dinu a adunat sute de imagini din ariile...
orhidee rară redescoperită în Carpații românești
În luna iunie 2020, o echipă restrânsă de pasionați de orhidee, printre care Mihai Bobocea (botanist amator), Cezar Tomescu (profesor de botanică la Facultatea de Silvicultură din Suceava) și Liviu Moscaliuc (biolog la Parcul Național Ceahlău), au avut deosebita plăcere să redescopere o specie ce nu a mai fost semnalată în flora țării noastre de pe...
revine în Munții Făgăraș
A început un nou proiect de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie, de data aceasta în Munții Făgăraș. Patru zimbri vor fi aduşi din Germania în zona lacului Pecineagu, iar până la finalul anului, planul este de a aclimatiza un număr suplimentar de alți nouă zimbri aduși din Polonia. În prezent, în România, zimbrii se găsesc în 4 rezervaţii şi...
despre cei care lucrează pentru ariile protejate
Proiectul „Oameni pentru Natură", realizat de Propark și finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, are ca scop promovarea ariilor naturale protejate din țara noastră şi a oamenilor care lucrează în acest domeniu, prin realizarea unor filme de conştientizare şi evenimente adresate publicului larg. Seria pilot de filme rea...
de acum parte a Patrimoniului Mondial Unesco
Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara....
ghid online pentru protejarea naturii
Cu siguranță “nu putem salva tot ce ne-am dori; dar, dacă ne implicăm, cu siguranță vom reuși să salvăm mult mai mult decât dacă am renunța.” - Sir Peter Scott, fondator WWF. Acesta este motto-ul sub incidența căruia s-a dezvolat și ghidul online cu privire la Legea de partea Naturii. Acest proiect este implementat de către WWF Programu...
episodul patru din Descoperă România Sălbatică
Parcul Natural Apuseni este unul deosebit de interesant, în special datorită peșterilor pe care le adăpostește. Zona Padiș este una extrem de bogată în atracții, așa că vă invităm să descoperiți Cetățile Ponorului și Rădesei, Cheile Someșului Cald și Cheile Galbenei, alături de noi în acest episod. La final mergem și în Canionul Sighiștelului, poat...
o prioritate pentru WWF România
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului. În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc ar...