Cheile Bicazului - Hășmaș

Parcul național cuprinde Cheile Bicazului, cele mai înalte și impunătoare chei din România și Lacul Roșu, cel mai mare lac de baraj natural din țară. Situat în Carpații Orientali, parcul este interesant datorită peisajului specific și a bogăției floristice și faunistice.  

INTRODUCERE

Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș a fost înființat în 1990 și este situat în Masivul Hășmaș din Carpații Orientali. Este caracterizat de un peisaj carstic, format din calcare și dolomite, cu vârfuri și abrupturi izolate, chei adânci, hornuri, peșteri și grote și o fragmentare accentuată dată de rețeaua hidrografică. Altitudinea maximă este 1.792m în vârful Hășmașul Mare, iar suprafața totală a parcului este de aproximativ 6.700ha.

Cheile Bicazului, lungi de peste 5km, sunt cele mai înalte chei din țară și impresionează prin prezența pereților verticali monumentali cu o înălțime de până la 500m. Un alt punct de interes al parcului este Lacul Roșu. Acesta este un lac de baraj natural format în 1838 prin prăbușirea unui versant în pârâul Roșu, în urma unui cutremur cu magnitudinea 6,9 de grade pe scara Richter. 

Munții Hășmaș sunt formați dintr-un conglomerat cristalino-mezozoic și cuprind fosile de specii marine din perioada Cretacică, Jurasică și Triasică. Astfel, în numeroasele situri paleontologice din parc se găsesc peste 200 de taxoni diferiți de fosile marine, precum amoniți, belemiți și chiar recifi și bariere de corali, cu importanță europeană. 

Rețeaua hidrografică este impresionantă, iar afluenții Bicazului formează și ei la rândul lor propriile chei, cu numeroase cascade și serii de marmite. Cheile Lapoșului au aproximativ 2km și în cursul lor se formează o frumoasă cascadă de 25m înălțime, ce curge în trei trepte. Alte chei care merită menționate sunt: Cheile Șugăului, Cheile Cupațului și Cheile Bicăjelului.

FLORA

Flora parcului este una bogată și diversificată. Aici se găsesc peste 1.147 specii de plante superioare, dintre care unele sunt specii carpatice endemice: garofița albă de stânci, cocoșii bicăjeni și centaurea carpatică. La altitudini mai ridicate se întâlnesc chiar și câteva monumente ale naturii protejate prin lege: floarea de colț, papucul doamnei, sângele voinicului, cosacii lui Romer, opaița lui Zawadzki, etc. 

Aproximativ 60% din suprafața Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș este acoperită de păduri, în care predomină rășinoasele. Câteva specii seculare de pin (Pinus sylvestris) și de cetină-de-negi (Juniperus sabina) încă ocupă fisurile pereților calcaroși, în pâlcuri izolate. În păduri se mai găsesc și specii comune de paltin de munte, tei, larice, tisă și scoruș de munte. 

FAUNA

Biodiversitatea mare a parcului este bineînțeles dată și de partea faunistică. Cerbul, mistrețul și căpriorul sunt speciile reprezentative de mamifere ierbivore mari care trăiesc în parc, alături de toate cele trei specii de carnivorele mari (urs, lup și râs). Dintre speciile rozătoare amintim pe cele de interes pentru conservare: chițcanul de munte, șoarecele de zăpadă și pârșul cu coadă stufoasă. 

Parcul este o arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA) cu specii de acvilă de munte, huhurez mare, ciocănitoare cu trei degete, presură de munte, cocoș de munte și fluturaș de stâncă.

În parc au fost observate peste 12 specii de liliac (liliacul mic și mare cu potcoavă, liliacul comun, liliacul de apa, liliacul de amurg, liliacul nordic, etc.) și numeroase specii de lepidoptere: fluturele mare al focului (Lycaena hippothoe), fluturele apolo (Parnassius apollo transylvanicus), fluturele ochi de păun roșcat. 

Aici se găsesc de asemenea și numeroase specii de amfibieni, printre care amintim: salamandra, tritonul de munte, tritonul carpatic, izvoraș cu burtă galbenă, brotăcel, broasca mare de lac, broasca roșie de munte, broasca râioasă brună și verde, etc. Ca specii de reptile amintim de năpârcă, șopârlă de câmp, șopârlă de munte, șarpe de alun, șarpele lui Esculap și vipera comună. În apele Bicazului întâlnim păstrăvul, mreana vânătă, babușca și zglăvoaca.

ARII PROTEJATE

Parcul național se suprapune cu Situl Natura 2000 și cuprinde următoarele rezervații naturale: 

Cheile Șugăului

Rezervația naturală Cheile Șugăului - Munticelu are o suprafață de 90ha și cuprinde o mare varietate de fenomene carstice. Aici se găsește cel mai mare depozit de travertin din România (o rocă sedimentară poroasă de calcar, de culoare gălbuie - brună), în care s-a format și o peșteră de aproximativ 10m lungime, ceea ce reprezintă un fenomen natural rar întâlnit. Situl de importanță comunitară cuprinde Peștera Tunel (Șura Glodului), Izvorul Șugăului și Peștera Munticelu (Ghiocelul), zone de grohotiș și abrupturi calcaroase. 

Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru

Această rezervație naturală are o suprafață de 800ha și cuprinde în special relieful muntos al parcului. Aici sunt prezente următoarele tipuri de habitate: păduri cu molidiș, păduri dacice de fag, vegetație de stâncărie, pajiști alpine și subalpine, izvoare și mlaștini alcaline.

Avenul Licaș

Avenul Licaș este o rezervație speologică cu o suprafață de aproximativ 5ha și este format dintr-un puț cu diametru de 8m. La 37,5m adâncime, un dop de zăpadă, gheață și bușteni blochează accesul în galeriile subterane care se continuă totuși până la o adâncime finală de 51m, și care pot fi vizitate doar la sfârșitul verii.

RECOMANDĂRILE NOASTRE

• Unul dintre traseele care te poartă deasupra Cheilor Bicazului, în puncte de belvedere fabuloase;
• O plimbare în jurul Lacului Roșu pentru a admira peisajul de aici și pentru a înțelege fenomenul formării acestui lac de baraj natural;
• Programele turistice de drumeție oferite de personalul specializat al Administrației Parcului Național Cheile Bicazului.

ȘTIAȚI CĂ: 

• Numele Lacului Roșu provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de sol de culoare roșie, bogat în oxizi și hidroxizi de fier? 
• În 1970 în Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș au fost introduse 60-90 de exemplare de capră neagră?
• Cheile Bicazului sunt cele mai înalte chei din România, însă în același timp și unele dintre cele mai aglomerate, deoarece prin ele trece un drum național?

Text: Daniela Sicaru

Foto: Dan Dinu