Lanțul Munților Carpați se întinde pe aproximativ 1.500 de kilometri, fiind al doilea ca lungime din Europa, după Munții Scandinaviei. Străbate nu mai puțin de opt țări: Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina, România și Serbia. Ca și localizare geografică, Munții Carpați se încadrează între bazinul Vienei și râul Timok din Serbia.
Cel mai înalt vârf este Gerlachovsky, 2.655m, și se află în Slovacia. Acesta este situat în Munții Tatra, cel mai înalt tronson al Carpaților, poziționat la granița dintre Slovacia și Polonia. Următorul sector înalt este cel al Munților Făgăraș, care ating altitudinea maximă în Vârful Moldoveanu, 2.544m.
Deși în mod obișnuit se face referire la Carpați ca fiind un lanț montan, aceștia nu constituie un șir neîntrerupt de munți, fiind mai degrabă fragmentați în câteva grupuri geologice distincte, prezentând o mare varietate structurală și peisagistică.
Munții Carpați sunt acoperiți de păduri în proporție de peste 50%, aici existând cele mai mari ecosisteme forestiere montane naturale din Europa, formate din fag sau foioase în combinație cu conifere. În același timp, în Carpați se întâlnesc cele mai multe păduri virgine de pe continent (exceptând Rusia), iar acest fapt atestă o biodiversitate ridicată. Munții Carpați sunt pe lista WWF a celor mai importante 200 de regiuni ecologice majore ale lumii, care au nevoie de o bună conservare a habitatelor și a biodiversității.
În România, Munții Carpați se împart în Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali. Lungimea tronsonului românesc de la intrarea în țară în zona de nord aflată în Parcul Natural Munții Maramureșului și până în sud la confluența cu Dunărea, din Parcul Natural Porțile de Fier, este de aproximativ 750 de kilometri, lățimea fiind între 40-100 de kilometri. Această zonă este cuprinsă în grupele Carpaților Orientali și Meridionali, Carpații Occidentali formând un grup aparte, separat de creasta principală.
În zona montană de la poalele Munților Carpați trăiesc aproximativ 2 milioane de locuitori, în 745 de localități.
Țările aflate pe teritoriul lanțului muntos au semnat o convenție ce își dorește să asigure protecția patrimoniului natural și cultural al Munților Carpați. Mai multe despre Convenția Carpatică, din care face parte desigur și România, puteți citi pe www.carpathianconvention.org
ȘTIAȚI CĂ:
Munții Carpați pornesc din apropierea Dunării din pădurile Vienei și se termină tot lângă Dunăre lângă Parcul Național Porțile de Fier și echivalentului lui, Parcul Național Djerdab din Serbia?
Toate parcurile naționale ale României, cu excepția Munților Măcin, sunt situate în Carpați?
O treime dintre speciile de plantele vasculare ale Europei trăiesc în Carpați? Asta înseamnă aproximativ 4.000 de specii, dintre care aproape 500 se găsesc doar aici.
În Carpații românești trăiesc peste 13.000 de specii de plante și animale, incluzând aici cea mai mare populație de carnivore mari din Uniunea Europeană?
Din totalul pădurilor virgine prezente în Carpați, peste 65% sunt pe teritoriul României?
În Carpați se află 36 de parcuri naționale, 51 de parcuri naturale și alte arii protejate, 19 rezervații ale biosferei și alte 200 de rezervații naturale?
În Carpați sunt prezente păduri seculare de fag ce sunt incluse în Patrimoniul UNESCO?
Text: Cristina Dogaru
Foto: Dan Dinu
ce ne spun rezultatele unui studiu genetic
Fundația Conservation Carpathia a publicat rezultatele unui studiu de monitorizare genetică la lup (Canis lupus) care a dezvăluit informații importante despre această specie existentă în Carpații Meridionali. Cercetarea reprezintă un pas semnificativ în cunoașterea, conservarea și protejarea acestor animale și punerea în practică a unei strategii d...