Platoul Mehedinți

Recunoscut în special pentru peșterile Topolniția și Epuran, Geoparcul Platoul Mehedinți este una dintre principalele atracții ale județului cu același nume. Diversitatea regăsită aici, face din acest parc o atracție aparte mai ales primăvara și toamna. Totodată, în afara țării, această zonă protejată este recunoscută pentru calcarele ce datează încă din perioada Jurasicului.

INTRODUCERE

Cu o suprafață de peste 100 000 ha, Geoparcul Platoul Mehedinți este situat pe teritoriul administrativ al județelor Mehedinți (95%) și Gorj (5%). Acesta a fost declarat arie protejată în 2004, iar ca așezare geografică, este situat între Piemontul Getic și Munții Mehedinți, zona acestuia fiind preponderent deluroasă. Patrimoniul natural variat, cu chei adânci, peșteri, avene și multe văi, precum și flora și fauna locului, fac din acest parc un loc ideal pentru turiștii dornici de a cunoaște zone naturale rămase încă într-o stare de conservare foarte bună.

FLORA

Flora se distinge prin specii adaptate climatului temperat-continental, predominant în țara noastră, dar și unui climat cu influențe submediteraneene. Acesta este motivul pentru care zona este prielnică liliacului sălbatic, putându-se întâlni aici chiar păduri formate din acest arbust. Alte specii de interes care pot fi întâlnite în geoparc sunt: gorunul, fagul, vișinul turcesc, mojdreanul, nucul, ienupărul, sâmbovina, cărpinița etc.

FAUNA

Fiind vorba de o zonă preponderent deluroasă, fauna este și ea una caracteristică. Printre cele mai des întâlnite mamifere putem enumera: ursul, vulpea, lupul, pisica sălbatică, jderul de copac, căprioara, cerbul, pârșul mare, dar și 14 specii de lilieci. În ceea ce privește păsările, găsim: uliul păsărar, cucul, ciocănitoarea pestriță mare, ierunca, buha, huhurezul mic, capîntortura, brumărița de pădure, aușelul etc. În arealul geoparcului pot fi întâlnite și 16 specii de reptile precum: năpârca, șarpele de alun, balaurul, vipera cu corn, dar și broasca țestoasă de uscat sau șopârla de iarbă și șopârla de luncă, specifice zonei sudice a țării. Dintre nevertebrate se remarcă racul de ponoare, o specie caracteristică Platoului Mehedinți, iar dintre insecte: croitorul mare al stejarului, croitorul cenușiu și rădașca.

ARII PROTEJATE

Cu toate că suprafața parcului reprezintă  în sine o zonă protejată, în cadrul acestuia se regăsesc mai multe arii specifice, protejate la nivel individual. Dintre acestea amintim:

Pădurea de Liliac din Ponoarele

Rezervația de 20 ha este protejată tocmai pentru conservarea speciei de liliac sălbatic care crește în această zonă.

Peștera Eupuran

Recunoscută la nivel internațional, datorită tipologiilor de formațiuni concreționare (draperii, stilolite, stalactite etc.), dar și datorită urmelor și rămășițelor de fosile, peștera se întinde pe o suprafață de 1 ha.

Complexul carstic Ponoarele

Această rezervație însumează 100 ha și este compusă din formațiunile geologice rare (cum ar fi Podul lui Dumnezeu), lacuri (Zătonul Mic și Zătonul Mare), lapiezuri, precum și păduri întinse de foioase, ce fac din acest complex unul dintre cele mai atractive din Estul Europei.

Cheile și Peștera Topolniței

Aria protejată este de un real interes pentru geoparc, deoarece atrage turiștii și specialiștii, datorită formațiunilor stâncoase ce se întind pe 60 ha, diversității floristice și bineînțeles datorită Peșterii Topolnița, poate una dintre cele mai spectaculoase din România.

Cheile Coșuștei

Calcarele Jurasice printre care râul Coșuștea și-a făcut loc și importanța geologică a zonei a făcut ca aceste chei să fie numite rezervație naturală în 2010. Rezervația se întinde pe 50 ha.

RECOMANDARILE NOASTRE

•   O plimbare prin complexul carstic de la Ponoarele.

•    O plimbare prin Pădurea de Liliac, mai ales dacă ajungeți în zonă pe la jumătatea lunii aprilie - începutul lunii mai.

•   Vizitarea Peșterii Topolnița, care este deschisă doar o singură dată pe an, în luna august. Nu uitați că acest lucru se poate face doar într-un cadru organizat și cu echipament adecvat.

•   O plimbare prin Cheile Topolniței, scurte, dar spectaculoase și cu puncte de belvedere inedite.

•   O urcare în Crovuri, aflate în imediata vecinătate a parcului, unde, mai ales toamna, vă așteaptă un peisaj aparte, poate unul dintre cele mai inedite din țara noastră.

ȘTIAȚI CĂ:

•   Peștera Topolnița este a doua peșteră ca lungime din România și se află pe locul 17 în lume? Lungimea peșterii este de aproape 11 km și însumează aproximativ 25 km de galerii.

•   Podul lui Dumnezeu este singurul pod natural deschis traficului rutier din lume (chiar și celui de mare tonaj)? Acesta este unul dintre cele doar trei poduri naturale existente în lume.

Text: Andreea Popescu

Foto: Dan Dinu