Recunoscut în special pentru peșterile Topolniția și Epuran, Geoparcul Platoul Mehedinți este una dintre principalele atracții ale județului cu același nume. Diversitatea regăsită aici, face din acest parc o atracție aparte mai ales primăvara și toamna. Totodată, în afara țării, această zonă protejată este recunoscută pentru calcarele ce datează încă din perioada Jurasicului.
INTRODUCERE
Cu o suprafață de peste 100 000 ha, Geoparcul Platoul Mehedinți este situat pe teritoriul administrativ al județelor Mehedinți (95%) și Gorj (5%). Acesta a fost declarat arie protejată în 2004, iar ca așezare geografică, este situat între Piemontul Getic și Munții Mehedinți, zona acestuia fiind preponderent deluroasă. Patrimoniul natural variat, cu chei adânci, peșteri, avene și multe văi, precum și flora și fauna locului, fac din acest parc un loc ideal pentru turiștii dornici de a cunoaște zone naturale rămase încă într-o stare de conservare foarte bună.
FLORA
Flora se distinge prin specii adaptate climatului temperat-continental, predominant în țara noastră, dar și unui climat cu influențe submediteraneene. Acesta este motivul pentru care zona este prielnică liliacului sălbatic, putându-se întâlni aici chiar păduri formate din acest arbust. Alte specii de interes care pot fi întâlnite în geoparc sunt: gorunul, fagul, vișinul turcesc, mojdreanul, nucul, ienupărul, sâmbovina, cărpinița etc.
FAUNA
Fiind vorba de o zonă preponderent deluroasă, fauna este și ea una caracteristică. Printre cele mai des întâlnite mamifere putem enumera: ursul, vulpea, lupul, pisica sălbatică, jderul de copac, căprioara, cerbul, pârșul mare, dar și 14 specii de lilieci. În ceea ce privește păsările, găsim: uliul păsărar, cucul, ciocănitoarea pestriță mare, ierunca, buha, huhurezul mic, capîntortura, brumărița de pădure, aușelul etc. În arealul geoparcului pot fi întâlnite și 16 specii de reptile precum: năpârca, șarpele de alun, balaurul, vipera cu corn, dar și broasca țestoasă de uscat sau șopârla de iarbă și șopârla de luncă, specifice zonei sudice a țării. Dintre nevertebrate se remarcă racul de ponoare, o specie caracteristică Platoului Mehedinți, iar dintre insecte: croitorul mare al stejarului, croitorul cenușiu și rădașca.
ARII PROTEJATE
Cu toate că suprafața parcului reprezintă în sine o zonă protejată, în cadrul acestuia se regăsesc mai multe arii specifice, protejate la nivel individual. Dintre acestea amintim:
Pădurea de Liliac din Ponoarele
Rezervația de 20 ha este protejată tocmai pentru conservarea speciei de liliac sălbatic care crește în această zonă.
Peștera Eupuran
Recunoscută la nivel internațional, datorită tipologiilor de formațiuni concreționare (draperii, stilolite, stalactite etc.), dar și datorită urmelor și rămășițelor de fosile, peștera se întinde pe o suprafață de 1 ha.
Complexul carstic Ponoarele
Această rezervație însumează 100 ha și este compusă din formațiunile geologice rare (cum ar fi Podul lui Dumnezeu), lacuri (Zătonul Mic și Zătonul Mare), lapiezuri, precum și păduri întinse de foioase, ce fac din acest complex unul dintre cele mai atractive din Estul Europei.
Cheile și Peștera Topolniței
Aria protejată este de un real interes pentru geoparc, deoarece atrage turiștii și specialiștii, datorită formațiunilor stâncoase ce se întind pe 60 ha, diversității floristice și bineînțeles datorită Peșterii Topolnița, poate una dintre cele mai spectaculoase din România.
Cheile Coșuștei
Calcarele Jurasice printre care râul Coșuștea și-a făcut loc și importanța geologică a zonei a făcut ca aceste chei să fie numite rezervație naturală în 2010. Rezervația se întinde pe 50 ha.
RECOMANDARILE NOASTRE
• O plimbare prin complexul carstic de la Ponoarele.
• O plimbare prin Pădurea de Liliac, mai ales dacă ajungeți în zonă pe la jumătatea lunii aprilie - începutul lunii mai.
• Vizitarea Peșterii Topolnița, care este deschisă doar o singură dată pe an, în luna august. Nu uitați că acest lucru se poate face doar într-un cadru organizat și cu echipament adecvat.
• O plimbare prin Cheile Topolniței, scurte, dar spectaculoase și cu puncte de belvedere inedite.
• O urcare în Crovuri, aflate în imediata vecinătate a geoparcului, unde, mai ales toamna, vă așteaptă un peisaj aparte, poate unul dintre cele mai inedite din țara noastră.
ȘTIAȚI CĂ:
• Peștera Topolnița este a doua peșteră ca lungime din România și se află pe locul 17 în lume? Lungimea peșterii este de aproape 11 km și însumează aproximativ 25 km de galerii.
• Podul lui Dumnezeu este singurul pod natural deschis traficului rutier din lume (chiar și celui de mare tonaj)? Acesta este unul dintre cele doar trei poduri naturale existente în lume.
Text: Andreea Popescu
Foto: Dan Dinu
Geoparc
Sit Natura 2000 (ROSCI0198)
se lansează în cinematografe
După un proiect lung de mai bine de 10 ani, iată că a venit momentul să vă bucurați de un film documentar de excepție. Lansat la TIFF în Cluj-Napoca, într-o proiecție eveniment în aer liber la care au participat peste 2.000 de spectatori și unde a câștigat Premiul Publicului, documentarul România Sălbatică a mers într-o caravană prin țară și acum e...
porția ta de Românie Sălbatică
Multe dintre ideile din proiectul România Sălbatică au apărut pe parcurs, însă una a fost acolo încă de la început: albumul de fotografie. Credem cu tărie că acest album va inspira și va educa, fiind o poartă deschisă către biodiversitatea uriașă pe care România încă o mai are. În cei 10 ani de proiect, Dan Dinu a adunat sute de imagini din ariile...
orhidee rară redescoperită în Carpații românești
În luna iunie 2020, o echipă restrânsă de pasionați de orhidee, printre care Mihai Bobocea (botanist amator), Cezar Tomescu (profesor de botanică la Facultatea de Silvicultură din Suceava) și Liviu Moscaliuc (biolog la Parcul Național Ceahlău), au avut deosebita plăcere să redescopere o specie ce nu a mai fost semnalată în flora țării noastre de pe...
revine în Munții Făgăraș
A început un nou proiect de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie, de data aceasta în Munții Făgăraș. Patru zimbri vor fi aduşi din Germania în zona lacului Pecineagu, iar până la finalul anului, planul este de a aclimatiza un număr suplimentar de alți nouă zimbri aduși din Polonia. În prezent, în România, zimbrii se găsesc în 4 rezervaţii şi...
despre cei care lucrează pentru ariile protejate
Proiectul „Oameni pentru Natură", realizat de Propark și finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, are ca scop promovarea ariilor naturale protejate din țara noastră şi a oamenilor care lucrează în acest domeniu, prin realizarea unor filme de conştientizare şi evenimente adresate publicului larg. Seria pilot de filme rea...
de plante și animale
Am primit de curând un „Determinator de plante și animale” apărut la Editura Casa și scris de Wilhelm Eisenreich, Alfred Handel și Ute E. Zimmer, care cuprinde și foarte multe specii de pe teritoriul României. Iată mai jos ce ne-a plăcut la această carte și de ce o recomandăm pentru începătorii pasionați de natură. Determinatorul...
iată cele 10 specii din fauna țării noastre
Adesea huliți, călcați de mașini, loviți de sapă, băgați în sticle de ciobani, braconați pentru plăcerea colecționarilor de reptile sau zidiți de vii în tencuiala caselor, șerpii României au o reputație la fel de nemeritată pe cât sunt de variați și fascinanți pentru cei ce iubesc natura și biodiversitatea. Avem zece specii de șerpi în România, pe...
de acum parte a Patrimoniului Mondial Unesco
Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara....
ghid online pentru protejarea naturii
Cu siguranță “nu putem salva tot ce ne-am dori; dar, dacă ne implicăm, cu siguranță vom reuși să salvăm mult mai mult decât dacă am renunța.” - Sir Peter Scott, fondator WWF. Acesta este motto-ul sub incidența căruia s-a dezvolat și ghidul online cu privire la Legea de partea Naturii. Acest proiect este implementat de către WWF Programu...
