Dansul corcodelului mare

Unul dintre cele mai interesante ritualuri nupțiale se întâmplă pe bălțile și lacurile din toată România. Corcodelul mare (Podiceps cristatus), specia cea mai comună din familia corcodeilor, realizează un dans elaborat în perioada de împerechere.

Curtarea începe devreme, încă din februarie - martie, moment în care atât femela cât și masculul își schimbă penajul în culori vibrante, cu pene ornamentale în jurul capului colorate intens în negru și maro roșcat. Inițial, strategiile de curtare ale corcodeilor sunt destul de similare cu ale altor păsări – hrănirea partenerului și protejarea locului de cuibărit. Aceste strategii ajută la formarea perechii de corcodei și confirmarea faptului că pot întreține și proteja o viitoare familie.

Ceea ce îi face însă diferiți este dansul prin care perechea își testează și sedimentează relația. Este o ceremonie la care participă ambii parteneri, chiar înainte de construirea cuibului. Acest dans începe după o scurtă perioadă de despărțire, în care corcodeii au fost preocupați cu hrănirea. Când se regăsesc, ritualul începe cu o apropiere piept la piept și etalarea penajului din jurul capului, urmate de mișcări pe care una dintre păsări le face, iar cealaltă le imită. Punctul culminant al dansului este atunci când, după o scufundare rapidă, păsările colectează iarbă acvatică și realizează un pas sincron în care se ridică la suprafața apei și bat rapid din picioare pentru a menține această poziție.

Împerecherea are loc pe cuibul plutitor ancorat cel mai adesea de vegetația submersă sau crengi scufundate. Femela depune 3-5 ouă, iar puii sunt îngrijiți de ambii părinți. Deși aceștia pot înota imediat ce au eclozat, sunt purtați sub aripi sau pe spatele părinților pentru a fi protejați de prădători și de vremea capricioasă. Corcodeii se pot chiar scufunda cu puii pe spate, iar aceștia învață astfel permanent din comportamentul părinților grijulii și răbdători.

În România se găsesc toate cele 5 specii de corcodei care trăiesc în Europa. Corcodelul mare este o specie cuibăritoare în țara noastră, care migrează doar parțial, unii indivizi alegând să rămână și iarna pe suprafața apelor neînghețate. Este o specie preponderent ihtiofagă - se hrănește cu pești de talie mică sau medie, dar și cu insecte și nevertebrate acvatice.

Dacă în trecut specia era în pericol din cauza vânatului excesiv pentru pene, astăzi amenințarea ei este legată de micșorarea sau distrugerea zonelor umede, precum și distrugerea arealelor de stufăriș, importante în perioada de cuibărire.  

RECOMANDĂRILE NOASTRE

• Corcodelul mare se găsește în toate zonele umede ale țării, deci puteți merge la activități de observare;

• Cum cel mai adesea dansul se întâmplă în mijlocul bălților, un binoclu bun sau un teleobiectiv mai lung vor fi de ajutor pentru a vedea mai bine întregul ritual. Înainte de dansul propriu-zis, cel mai adesea se aud păsările cum se cheamă, așa că puteți să vă pregătiți pentru momentul de acțiune;

• Bălțile de pescuit sunt un habitat bun pentru observarea acestor păsări, pentru că în astfel de locuri corcodeii sunt mai prietenoși, fiind obișnuiți cu oamenii care stau pe margine;

• Nu deranjați păsările, mai ales în perioada de cuibărit și în primele luni de creștere a puilor; 

• Păstrați apele curate și ajutați organizațiile neguvernamentale în activitățile lor de protejare și conservare a mediului, pentru a ajuta păsările de baltă să prospere într-un habitat sănătos;

• Mai multe sfaturi despre cum să vă comportați în natură pentru a nu deranja animalele sălbatice găsiți în Codul Etic dezvoltat de Forona (Organizația Fotografilor de Natură din România).

Text: Daniela Sicaru

Foto: Alexandru Dinulescu, Dan Dinu, Eniko Toth, Gabi Rusu, Kozma Attila, László Potozky & Remus Munteanu