Parcul Național Munții Rodnei

Munții Rodnei

cei mai înalți munți din Carpații Orientali

Munții Rodnei constituie al doilea parc național ca mărime din țară și totodată unul dintre cele mai bine conservate peisaj glaciare din România. Are o creastă impresionantă, singura comparabilă cu cea a Carpaților Meridionali din afara acestui segment. Este singurul loc din lume în care putem admira opaițul Munților Rodnei și unul dintre puținele locuri rămase la noi în țară în care mai putem întâlni cocoșul de mesteacăn.

 

INTRODUCERE

Cu o suprafață de 47 207 ha, Parcul Național Munții Rodnei constituie una dintre cele mai mari arii protejate din nordul Carpaților Orientali, și al doilea parc național, ca mărime, din România. Parcul a fost înființat în anul 2004, cu scopul de a proteja speciile de faună și floră, și de a conserva geologia și geomorfologia munților. Relieful este caracterizat prin asimetrie, în parc întâlnindu-se atât vârfuri înalte (peste 2 000m), cât și dealuri. Mai mult decât în alți munți din țară, în Munții Rodnei întâlnim un relief glaciar spectaculos, foarte bine delimitat.

 

FLORA

Pe teritoriul parcului au fost inventariate peste 1100 specii de plante superioare, atât comune, cât și unele ce reprezintă rarități floristice, ocrotite prin lege. Printre acestea din urmă se numără: opaițul Munților Rodnei (endemism local), laleaua pestriță, floarea de colț, narcisa, bulbucul de munte, crucea voinicului, ghințura galbenă, vulturica etc. Pădurile specifice zonei se întind până la 1 600-1 700m altitudine, acestea fiind bine delimitate și etajate. Dacă până la 1 300-1 400m întâlnim pădurile de fag, cele de molid și brad mai urcă până la 1 500m. De la 1 600m în sus se găsesc tufărișurile de jneapăn și afin.

 

FAUNA

Suprafața întinsă a parcului, precum și relieful acestuia, au determinat o diversitate faunistică bogată, reprezentată de amfibieni, reptile, pești, păsări și mamifere, dintre care numeroase sunt specii relicte și endemice. Pârâurile și râurile oferă un habitat prielnic pentru boiștean, lipan și păstrăv, des întâlniți în apele de deal și de munte. În anumite habitate se întâlnește și o specie relict, șopârla de munte. Dintre păsări, în Munții Rodnei se mai poate întâlni o specie foarte rară în România, cocoșul de mesteacăn, această zonă fiind una dintre puținele în care pasăre mai poate fi întâlnită. Parcul mai oferă habitate specifice pentru acvila de munte, acvila țipătoare mică, șoim călător, uliu porumbar, cocoș de munte, huhurez mare și mic, minuniță, viespar etc. Mamiferele din zonă sunt reprezentate de specii caracteristice munților Carpați, cum ar fi cerbul, căprioara, capra neagră, ursul brun, lupul, vulpea, mistrețul, nurca, vidra etc.

 

ARII PROTEJATE ȘI REZERVAȚII NATURALE

În arealul parcului găsim două tipuri de zone de protecție, stricte (în care nu există intervenții antropice) și integrale (zone considerate ca fiind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului). Așadar, zonele de protecție strictă cele mai importante pe care le întâlnim aici sunt:

Pietrosu Mare

Rezervația are o suprafață de 3 548 ha și este arealul cu cel mai impresionant relief de tip glaciar care poate fi întâlnit în Munții Rodnei. Începând cu anul 1 979, aceasta este inclusă în programul mondial inițiat de UNESCO, “Omul și Biosfera”. Vârfurile cele mai importante care pot fi găsite în acest areal sunt: Pietrosu (2 303m), Buhăescu Mare (2 221m), Buhăescu Mic (2 199m), Gropi (2 063m), Piatra Albă (2 061 m). Pe teritoriul ariei protejate putem găsi o floră formată din arbori și arbuști (pin, brad, molid, carpen, stejar, fag, paltin etc.), cât și diverse specii floristice rare (ligularia, papucul doamnei, limba cucului, frigurele, crețișoara etc.).

Piatra Rea

Rezervația se  întindere pe 291 ha și se distinge prin diversitatea habitatelor naturale, precum și a diversității florei. Printre speciile rare floristice care se găsesc aici se numără: bujorul de munte, floarea de colț, gușa porumbelului, păiușul, șopârlița, mierea ursului etc. Fauna reprezentativă zonei este una caracteristică zonei alpine, principalele specii prezente aici fiind ursul brun, capra neagră și cerbul.

Bila-Lala

Rezervația științifică de aici se întinde pe 960 ha și este recunoscută, atât pe plan național, cât și internațional, pentru una dintre cele mai frumoase văi glaciare. Pe teritoriul acesteia se găsesc mai multe specii floristice și faunistice rare printre care și opaițul Munților Rodnei, bujorul de munte, macul galben și degetărelul, dar și animale precum marmota, capra neagră, ursul brun, râsul, cocoșul de munte și acvila de munte.

 

Zonele de protecție integrală regăsite în Munții Rodnei sunt în același timp declarate și rezervații naturale, iar cele mai importante dintre acestea sunt:

Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei

Rezervația mixtă de 100 ha a fost declarată în anul 1977, însă înființată în anul 2000. Pe lângă protejarea faunistică și floristică, rezervația are scopul de a proteja izvorul Izei, păstrându-i cât mai mult autenticitatea vegetației, climei și peisajului.

Peștera Cobășel

Rezervația speologică de 1 ha este situată pe raza județului Bistrița-Năsăud, pe versantul stând al Văii Cobășel. Peștera datează încă din precambrian, iar în jurul ei se găsesc păduri de conifere, ferigi, bujori de munte, licheni și mușchi (care pot fi întâlniți, în special, pe trunchiurile copacilor).

Izvoarele Mihăiesei

Rezervația mixtă de 61 ha este situată pe muntele Mihăiasa (1895 m). Obiectivele protejate de pe teritoriul acesteia sunt rocile cristaline și cocoșul de mesteacăn. Chiar dacă Maramureșul este o zonă în care oieritul este încă practicat, atât în această zonă, cât și în altele din arealul parcului național, este interzis pășunatul.

Poiana cu Narcise din Masivul Saca

Rezervația botanică se întinde pe o suprafață de aproximativ 8 ha și face parte din județul Bistrița Năsăud. Poiana cu narcise propriu-zisă, se află la o altitudine de 1 600m și pentru a ajunge la ea se pleacă din localitatea Valea Vinului. Până a ajunge la această rezervație, mai exact pe versantul sudic al Dealului Popii, se găsesc șapte cavități: Grota Baia lui Schneider, Peștera Baia lui Schneider, Peștera cu Puț, Peștera Speranței, Peștera Rece, Peștera lui Mihai și Peștera Strâmtă.

 

RECOMANDĂRILE NOASTRE

•   Traversarea crestei principale, de la Pietrosu la Ineu, ce vă va arăta acești munți în toată splendoarea lor.

•   O vizită în Căldarea Iezerului pentru a observa marmotele, dar și lacul Iezer care din creastă are forma României.

•   Un apus de soare de pe vârful Ineu, peste întreaga creastă a Munților Rodnei.

•   O plimbare la Cascada Cailor, cea mai înaltă cădere de apă din România, cu o înălțime de 80m.

•   O tură la lacul Lala Mare, cel mai mare lac glaciar din Munții Rodnei, ce are o suprafață de aproximativ 0,5 ha și o adâncime de doar 1m. Cel mai indicat este să mergeți aici vara, deoarece veți putea admira și bujorul de munte sau mai ales opaițul Munților Rodnei, plantă ce se regăsește numai în acest masiv.

•   O vizită la morile țărănești de apă din satul Săcel, ce sunt o reîntoarcere în trecut, dar și o mărturie a tradiției populare românești, pe care Maramureșul încă o mai păstrează.

 

ȘTIAȚI CĂ:

•   În Munții Rodnei pot fi întâlnite cele mai vizibile urme lăsate de ghețarii cuaternari de pe toată suprafața lanțului Carpatic? Astfel de urme mai pot fi întâlnite și în Munții Maramureșului, Munții Făgăraș, Munții Lotrului, Munții Retezat, Munții Bucegi, Munții Godeanu, Munții Țarcu, Munții Șureanu, Munții Parâng, Munții Iezer-Păpușa și Munții Cindrel.

•   În arealul Munților Rodnei se găsesc 67 de lacuri glaciare, iar Lacul Iezer are forma României dacă este privit din creastă?

•   În anul 2005 a fost identificată în parc o specie de fluture, Apotomis infida, unică în România?

•   Pasul Prislop este cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali? Acesta este situat la 1 416m altitudine și face legătura între Depresiunea Maramureșului și valea Bistriței Aurii?

 

Text: Andreea Popescu | Foto: Dan Dinu

Hartă

Informații

PROTECȚIE

Parc national
Sit Natura 2000 (ROSCI0125)
Rezervație a Biosferei

REGIUNE
Maramureș | Transilvania
JUDEȚ
Bistrița Năsăud | Maramureș
CUSTODE
Administrația parcului
EMAIL
WEBSITE

Articole

Pădurile virgine

o prioritate pentru WWF România

Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului. În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru g...

Urșii din România

o numărătoare dictată de interese vânătorești

Populația de urs brun din România este nerealist de mare în recensămintele oficiale, conform datelor analizate recent de cercetători din domeniul academic și al conservării naturii. În anumite județe (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat și un număr mare de urși vânați, creșterea populației...

Legea de partea naturii

ghid online pentru protejarea naturii

Cu siguranță “nu putem salva tot ce ne-am dori; dar, dacă ne implicăm, cu siguranță vom reuși să salvăm mult mai mult decât dacă am renunța.” - Sir Peter Scott, fondator WWF. Acesta este motto-ul sub incidența căruia s-a dezvolat și ghidul online cu privire la Legea de partea Naturii. Ac...

Evenimente

Luna Pădurii

15 Martie - 15 Aprilie 2017

implică-te și tu în menținerea unui mediu sănătos

Ziua Internațională a Apei

22 - 22 Martie 2017

să învățăm să prețuim cea mai importantă resursă a planetei

Ziua Internațională a Biodiversității

22 - 22 Mai 2017

sărbătoarea viețuitoarelor din lumea întreagă

Ziua Parcurilor din Carpați

23 - 23 Mai 2017

sărbătoarea celor mai sălbatici munți ai Europei

Ziua Europeană a Parcurilor Naționale

24 - 24 Mai 2017

sărbătoarea naturii pe bătrânul continent