Codrul secular Sinca
Articole & Evenimente
ce să vezi și unde să mergi dacă ești pasionat de natură

Pădurile virgine

de acum parte a Patrimoniului Mondial Unesco


Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara.
 
Comitetul Parimoniului Mondial UNESCO a adoptat la Cracovia, înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietății "Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe". Au fost astfel înscrise în lista patrimoniului mondial o selecție din cele mai reprezentative și bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei.
 
Este un eveniment istoric pentru silvicultura românească, iar pădurile virgine devin al doilea sit natural Unesco din România. Până în prezent, din categoria valorilor naturale, la noi în țară exista numai Rezervația Biosferei Delta Dunării ce a fost inclusă in anul 1991 în această listă.

Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii.
 
În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”, istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate.  Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înțelege care a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei.
 
Pentru a proteja pădurile, în 2012, WWF România a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. Apoi, în 2013, WWF a inițiat și susținut, alături de Ministerul Mediului - Departamentul Păduri, Regia Națională a Pădurilor - RNP Romsilva, Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice (ICAS) și Greenpeace România,  procesul de nominalizare a acestor suprafețe și parcurgerea procedurilor pentru înscriere în UNESCO. Trei din cele opt situri înscrise (Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strâmbu-Băiuț) au fost identificate, propuse și susținute de WWF prin proiectul ”Susținerea unui management forestier responsabil pentru o dezvoltare durabilă în ecoregiunea Dunăre Carpaţi". Parteneriatul WWF/IKEA a adus o contribuție semnificativă procesului de protejare a pădurilor virgine.  
 
Rezultatul de excepție obținut,  ilustrează cum, prin unirea  eforturilor și o atitudine constructivă a societății civile alături de autoritățile competente, instițutiile de cercetare, a silvicultorilor și a mediului economic, se poate clădi fundamentul dezvoltării durabile a României.
 

Puteți citi întregul articol pe pagina WWF.

Foto: Dan Dinu

Articole pe aceeași temă