Ziua Internațională a Râsului

Deși ne place tuturor să glumim și să zâmbim, ziua de astăzi este dedicată unui altfel de râs, unul sălbatic, cea mai mare felină din fauna țării noastre.

ISTORIC

Ziua de 11 iunie este declarată din 2018 Ziua Internațională a Râsului, fiind rezultatul unei inițiative din cadrul unui proiect transnațional. 

Acest prădător discret era o prezență obișnuită în pădurile de pe continent,  însă cea mai mare parte a populației de râs din Europa a dispărut în ultimele două secole. Reintroducerea cu succes a speciei în habitatele din care a dispărut depinde foarte mult de gradul de acceptare al comunităților locale care în prezent nu mai sunt obișnuite cu prezența prădătorilor în apropierea animalelor domestice. Această zi este dedicată evenimentelor publice care atrag atenția asupra acestei specii protejate și a impactului benefic pe care îl are asupra ecosistemului.

DESPRE RÂS

Dintre cele patru specii de râs existente în lume, două se găsesc în Europa. Atât râsul euroasiatic, cât și cel iberic sunt specii protejate.

Râsul este cel de-al treilea reprezentant al carnivorelor mari din fauna României, după urs și lup. Este un mamifer de talie mijlocie, bine proporționat, cu picioarele din spate puternice și adaptate pentru salturi. Coada este scurtă, păroasă și cu vârful bont. Urechile se termină cu smocuri de păr lung și negru.

Reproducerea lui are loc în lunile ianuarie - martie. Gestația durează puțin peste două luni, după care femelele nasc 2-4 pisoi. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani, când puii părăsesc femela pentru a-și începe viața pe cont propriu. Durata de viață este de cel mult 25 de ani.

Râsul este un animal solitar, iar perechile stau împreună pentru scurt timp. Masculul nu ajută la creșterea puilor, această sarcină cade în seama femelei. În mare parte este nocturn și este foarte greu de văzut. În peregrinările lui nocturne, poate să parcurgă distanțe de peste 20 de kilometri.

În România, hrana de bază a râsului este căpriorul, sau capra neagră în zonele montane. La acestea se adaugă veverițe, șoareci, godaci (pui de mistreț) și păsări. Fiind un vânător foarte iscusit, pândește cu răbdare prada până găsește momentul oportun pentru a ataca.

Conform WWF, pe teritoriul României trăiesc peste 1.000 de râși, iar vânătoarea acestora este interzisă. Potrivit experților, populația din țara noastră este una stabilă, sănătoasă, care ocupă o mare varietate de habitate din munții Carpați și zonele limitrofe.

Cele mai mari amenințări la adresa râșilor sunt fragmentarea și degradarea habitatelor naturale, lipsa unui management bazat pe metode științifice, reducerea surselor de hrană din cauza exploatării excesive a vânatului.

Fiind un prădător de top, râsul este considerat a fi o specie cheie pentru întregul ecosistem. La fel ca lupul, zimbrul și castorul, speciile cheie sunt cele care au un impact major asupra habitatului. Râsul este o specie emblematică ce ajută la conservarea unui ecosistem complet. Prin protejarea acestei specii se va păstra un întreg sistem biologic.

Text: Ana Hornoiu

Foto: Dan Dinu