Marea Neagră este o mare cu o salinitate redusă ce este caracterizată de prezența a două straturi, unul superior, cu ape oxigenate, și unul inferior, unde oxigenul lipsește aproape în totalitate.
ISTORIC
Ziua Internațională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an pe data de 31 octombrie, începând din 1996, când a fost semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră. Acest plan a fost acceptat de toate cele șase țări cu ieșire la mare: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia și Ucraina. Scopul planului este acela de a marca colaborarea țărilor semnatare în vederea reducerii poluării ecosistemului marin și conține un set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea habitatelor marine.
DESPRE MAREA NEAGRĂ
Cu o suprafață de peste 460.000 kilometri pătrați și o adâncime maximă de peste 2.200 de metri, Marea Neagră este cel mai mare bazin meromictic din lume. Acest lucru înseamnă o dinamică relativ scăzută și o lipsă aproape totală de curenți verticali. Pentru că apa de suprafață nu se amestecă cu cea de la adâncime, la peste 200 m se acumulează o cantitate mare de hidrogen sulfurat, iar viața aproape că lipsește cu desăvârșire în această zonă abisală.
În România, țărmul mării se întinde pe o lungime de 245 de kilometri, iar multe zone naturale de pe litoral fac parte din rețeaua Natura 2000.
În Mărea Negră sunt prezente trei specii de delfini: afalinul, marsuinul și delfinul comun. În timp ce primii doi preferă să se hrănească în zonele de coastă, delfinul comun preferă zonele de larg.
Aici există și o specie de rechin ce poartă numele de câine de mare. Trăiește la adâncimi între 25 și 75 de metri și este rareori întâlnit. Este o specie relativ mică, ce nu depășește la maturitate 1,8 metri lungime, și poate ajunge până la o greutate de aproximativ 13 kilograme.
Alte specii interesante din acest habitat sunt pisica de mare comună și foca monarh. Această specie de focă era întâlnită și pe litoralul românesc până în anii 1980, dar acum se mai pot observa câteva exemplare doar în zona coastei turcești.
Din păcate, în Marea Neagră există și alte specii periclitate, cum ar fi: nisetrul, morunul, păstruga, anghila europana sau guvidul mic. În ultimii 35 de ani, situația ecologică a mării s-a înrăutățit din cauza reziduurilor transportate de râuri, a pescuitului excesiv și a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Ca și consecință, există riscul pierderii unor habitate valoroase și a biodiversității pe care acest ecosistem o susține.
CUM TE POȚI IMPLICA?
Folosește produse de curățare prietenoase cu mediul, întrucât toate vor ajunge în cele din urmă în mare;
Încearcă să limitezi achiziția produselor și ambalajelor din plastic și colectează gunoiul selectiv pentru a putea fi reciclat;
Când ești la plajă folosește produse de protecție solară fără chimicale, pentru a nu avea un impact negativ asupra ecosistemului marin;
Participă la campanii locale de ecologizare a plajelor.
Text: Cristina Dogaru
Foto: Dan Dinu
o nouă specie cuibăritoare în România
Societatea Ornitologică Română (SOR) a confirmat prezența unei noi specii cuibăritoare de pasăre sălbatică în România, cormoranul moțat (Phalacrocorax aristotelis). Este cea de-a treia specie de cormoran care cuibărește în țara noastră, după cormoranul mare și cormoranul mic. Spre deosebire de aceste două specii, cormoranul moțat nu apare pe apele...