Lunca Mureșului

Mureșul este cel mai lung râu de pe teritoriul României (exceptând Dunărea) și formează în parcul natural un ecosistem specific de luncă, cu zone inundate periodic, cu ape curgătoare și stătătoare, păduri aluviale și galerii impresionante de sălcii și plopi. Această zonă găzduiește peste 200 de specii de păsări, multe dintre acestea protejate pe plan internațional.

INTRODUCERE

Conform Convenției Ramsar, Parcul Natural Lunca Mureșului se află pe lista zonelor umede de importanță internațională. Parcul are o suprafață de peste 17.400 de hectare și face parte din rețeaua europeană „Natura 2000” pentru protejarea și conservarea zonelor umede și a speciilor de faună și floră caracteristice acestui tip de ecosistem. Parcul este desemnat Destinație de Excelență Europeană (EDEN) și face parte din regiunea panonică.

În cele 9 habitate prezente pe suprafața parcului se remarcă peste 1.200 de specii de plante și peste 1.000 de specii de nevertebrate, 200 de specii de păsări, 50 de specii de pești, 40 de specii de mamifere și 10 specii de amfibieni. Această biodiversitate considerabilă este consecința existenței unor ecosisteme acvatice și terestre variate (păduri aluviale, stepe și silvostepe, ape stătătoare, bălți și mlaștini, lunci și pajiști umede, fânețe, vii, livezi și terenuri arabile).

Mureșul străbate parcul pe o lungime de 88 km și formează un ecosistem dinamic cu peste 40 de insule și numeroase plaje de nisip. Pârâul Aranca, Mureșul Mort și numeroase alte canale traversează parcul și contribuie la formarea habitatelor specifice acestui loc.

FLORA

În Parcul Natural Lunca Mureșului există o floră variată, specifică atât unei clime continentale, cât și zonei umede inundabile. Întâlnim aici vegetație erbacee, specifică pajiștilor de câmpie, vegetație palustră și plutitoare, specifică bălților, vegetație erbacee cățărătoare, în zăvoaiele de plop și salcie și vegetație specifică pădurilor de stejar și frasin.

Dintre cele peste 1.200 de specii și subspecii de plante lemnoase și ierboase, merită menționat arboretele de stejar pedunculat, salcia albă, frasinul, plopul negru și alb, specii prezente în special în zona Pădurii Cenad.

Un număr mare de plante sunt marcate ca specii rare și vulnerabile și apar pe lista roșie a plantelor superioare din România. Dintre acestea, amintim de: forfecuța bălții, neghina, inarița, ștevia de baltă și stupinița. De asemenea, conform Convenției de la Berna, trifoiașul de baltă, peștișoara și cornaciul sunt specii protejate.

FAUNA

Multitudinea ecosistemelor terestre și acvatice prezente în această zonă ajută la dezvoltarea a numeroase specii de animale.

Parcul natural reprezintă locul perfect pentru cuibărirea și migrația a peste 200 de specii de păsări, printre care amintim de cormoranul mare, corcodelul mic, prigoria și specii de stârc, barză și egretă. Dintre speciile protejate la nivel internațional, amintim de: acvila țipătoare mică, acvila de stepă, dumbrăveanca, rața cârâitoare, barza neagră și lăstunul de mal.

Printre speciile comune de pești prezenți în apele parcului trebuie menționat că mreana populează apele Mureșului, crapul populează apele stătătoare și bălțile, porcușorul de nisip și scobarul se regăsesc în apele pâraielor, iar în apele curgătoare se găsește bibanul, plătica, știuca și carasul. Dintre speciile rare de pești prezente în parc se numără ghiborțul de râu, răspărul și mihalțul.

În zonele de pădure trăiesc numeroase mamifere, precum: cerbul lopătar, căpriorul, vulpea sau mistrețul. Spațiile deschise, cum sunt pajiștile, sunt preferate de popândău și dihor de stepă, specii emblematice ale acestei zone.

Herpetofauna este și ea variată, un rol important în acest sens fiind dat de caracterul de luncă și zonă umedă al zonei. Găsim aici brotăcelul de copac, buhaiul de baltă cu burta roșie, broasca de lac, tritonul dobrogean, năpârca, șopârla cenușie și țestoasa de apă dulce europeană.

Nevertebratele sunt prezente în număr foarte mare și cuprind specii de melci și scoici, precum și numeroase specii de insecte, printre care rădașca și mai multe specii de libelule. Unele dintre cele mai interesante nevertebrate întâlnite în Parcul Natural Lunca Mureșului sunt efemeridele. În prima jumătate a lunii iunie, acestea trec de la etapa de larvă la cea de zbor printr-o transformare spectaculoasă, urmată de doar câteva zeci de minute de viață adultă. Masculii mor după împerechere, iar femelele își încheie ciclul de viață după ce zboară în amonte pentru a depune ouăle.

ARII PROTEJATE

În cadrul Parcului Natural Lunca Mureșului există patru zone strict protejate, unde sunt interzise activitățile de exploatare a resurselor naturale. Acestea sunt:

Prundul Mare

Rezervația naturală Prundul Mare este cea mai sălbatică porțiune a parcului și are o suprafață de aproape 720 de hectare. Este reprezentată de o zonă cu prunduri, lunci de câmpie, pâlcuri de pădure, pajiști și suprafețe umede cu stuf și papură.

Pădurea Cenad

Această arie forestieră strict protejată, cu o suprafață de peste 310 hectare, cuprinde o diversitate arboricolă de stejar, frasin, salcie și plop. Se află situată pe malul stâng al Mureșului și cuprinde și o serie de insule.

Insula Mare Cenad

Această arie protejată se află pe teritoriul administrativ al comunei Cenad și are o suprafață de puțin peste 2 hectare. Este caracterizată de prezența depunerilor de aluviuni nisipoase și a grindurilor de argile lacustre.

Insulele Igriș

Cu o suprafață de 7 hectare, aceste mici insule oferă condițiile de habitat optime pentru găzduirea, hrănirea și cuibărirea mai multor specii avifaunistice. Printre păsările migratoare prezente aici menționăm: egreta mică, stârcul roșu, galben și de noapte și barza neagră.

RECOMANDĂRILE NOASTRE

O plimbare pe Mureș în canoe, pentru a observa cele mai interesante zone ale râului. Activitatea poate fi organizată de administrația parcului, care oferă spre închiriere tot echipamentul necesar;
Observarea efemeridelor, a căror transformare spectaculoasă poate fi urmărită timp de câteva zile în prima jumătate a lunii iunie, fie din barcă, fie de pe malurile Mureșului;
O plimbare cu bicicleta pe numeroasele drumuri și poteci din interiorul parcului, pentru a descoperi pădurile de luncă;
Activități de observare a păsărilor, atât în perioada de pasaj (aprilie, septembrie - octombrie), dar și în tot restul anului pentru speciile rezidente.
Implicarea în activitățile de voluntariat puse la dispoziție de administrația parcului.

ȘTIAȚI CĂ:

Aici se găsește cea mai mare populație de lăstun de mal (Riparia riparia) și prigorie (Merops apiaster) de pe întregul curs al Mureșului?
Mureșul izvorăște din munții Hășmaș (Carpații Orientali) și se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei, fiind cel mai lung râu care curge pe teritoriul României (761 km), exceptând Dunărea?
Pe parcursul lui, Mureșul străbate toate formele importante de relief: munți (23%), dealuri și podișuri (25%) și câmpii (52%)?

Text: Daniela Sicaru & Roxana Badea

Consultanți: Gabi Herlo & Fulviu Moga

Foto: Adi Dedu, Adrian Tudose, Codruța Florea, Dan Dinu, Gabi Rusu & Kozma Attila

Ce este un parc natural | Care sunt regiunile biogeografice | Codul etic Forona