banner
Articole & Evenimente
ce să vezi și unde să mergi dacă ești pasionat de natură

Migrația de primăvară

urmărește spectacolul oferit de păsări

15 Aprilie - 15 Mai 2018

Migrația este considerata a fi, cel puțin în parte, un răspuns evolutiv la schimbările climatice sezoniere previzibile. De obicei, când ne gândim la migrația de primăvară, ne vin în minte păsările ce se întorc din țările calde și cuibăresc la noi. În mare este corect, dar nu ar trebui să uităm păsările care au iernat la noi și care pornesc spre nord și nici păsările ce doar trec pe la noi, în drumul lor spre aceleași locuri nordice.

Atunci când temperatura aerului ajunge la 10˚C, începe dezvoltarea accelerată a vegetației și se poate considera că a venit primăvara. Putem spune că izoterma de 10˚C reprezintă limita de instalare a primăverii. Izotermele se obțin unind pe o hartă punctele în care temperatura are aceeași valoare. Avansarea izotermelor peste Europa se produce de la sud-vest spre nord-est. România este traversată de izoterma de 10˚C  timp de aproximativ două luni. Aceeași evoluție are loc și de la altitudini mici spre cele mari. Se poate considera că evoluția izotermei de 10˚C, dinspre sud spre nord, determină durata migrației de primăvară.

Specii diferite de păsări urmăresc izoterme diferite în funcție de tipul de hrană de care depind.  Astfel, păsările care se hrănesc cu plante acvatice, precum rațele, urmăresc acea izotermă ce determină dezghețarea apelor stătătoare, păsările care se hrănesc cu plate terestre, precum gâștele, vor urmări izotermele ce determină apariția frunzelor tinere și ușor digerabile ale plantelor, în timp ce insectivorele, precum prigoriile, vor urmări izotermele ce determină apariția insectelor.

Din locurile de iernare păsările nu pot determina exact evoluția temperaturilor din zonele de cuibărit așa că sosirea lor va coincide mai mult sau mai puțin cu instalarea izotermelor urmărite. Cu cât distanța de la locurile de iernare la locurile de cuibărit este mai mare, cu atât potrivirea este mai mică, iar cu cât distanța este mai mică, potrivirea este mai mare. Acest lucru poate determina apariția unei migrații inverse sau chiar moartea unor indivizi.

Pe parcursul migrației în funcție de evoluția temperaturilor se pot petrece aglomerări de păsări în anumite zone favorabile. Astfel, rândunelele se pot concentra în zone cu lacuri ce au cantități suficiente de insecte, în timp ce păsările alpine se pot concentra în văile munților.

Păsările care sosesc primele sunt cele care iernează la distanțe mici de locurile de cuibărit, urmate de cele ce iernează la distanțe mari. Dintre paserine, primele care sosesc sunt cele ce iernează în sudul Europei (codobatura alba) și Nordul Africii (pitulicea mica sau codroșul de munte), acestea sosind pe la mijlocul lunii martie. Le urmează la sfârșit de martie și aprilie majoritatea oaspeților de vară (rândunica, lăstunul de casă, cucul), iar între mijlocul lui aprilie și sfârșit de mai, vin păsările ce iernează în sudul Saharei (lăcarul de stuf, șoimul rândunelelor , prigoriile, dumbrăvencele).

Migrația de primăvară se face în grabă. Miza o constituie ocuparea celor mai bune locuri de cuibărit și respectiv maximizarea șanselor de a crește puii. S-a observanța că prima dată sosesc masculii, urmați de femele. De asemenea, primele sosesc exemplarele mature și sănătoase, urmate de păsările tinere și cele slăbite.

Pe lângă observarea speciilor migratoare, de interes poate fi și observarea evoluției penajului. Unele dintre ele năpârlesc în zonele de iernare sau de cuibărit, altele, cum ar fi bătăușul, năpârlesc în timpul migrației.

Putem spune că primăvara este un anotimp foarte interesant în ce privește observarea păsărilor. Mai jos puteți găsi o listă cu unele dintre cele mai interesante specii care pot fi întâlnite în timpul migrației. În această perioadă mai pot fi observate și specii care se pregătesc de plecare. Păsările aflate în pasaj pot fi observate într-o perioadă mai scurtă, față de cele care își petrec vara la noi.

 

Răpitoare de zi

Păsări care pleacă: șorecar încălțat (Buteo logopus), erete vânăt (Circus cyaneus), șoim de iarnă (Falco columbaris).

Păsări care vin: acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), șerpar (Circaetus gallicus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus).

Păsări aflate în pasaj: acvila țipătoare mare (Aquila clanga), viespar (Pernis apivorus).

 

Păsări de apă

Păsări care pleacă: lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), gârlița mare (Anser albifrons), gâsca de semănătură (Anser fabalis), rața cu cap negru (Anas marila), ferestraș moțat (Mergus serrator), ferestraș mic (Mergellus albellus), cufundar mic (Gavia stellata), cufundar polar (Gavia arctica).

Păsări care vin: rața pestriță (Anas strepera), rata roșie (Aythya nyroca), rața cârâitoare (Anas querquedula), călifarul alb (Tadorna tadorna), călifarul roșu (Tadorna ferruginea), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), egreta mică (Egretta grazetta), stârc galben (Ardeola ralloides), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), țigănuș (Plegadis falcinellus), lopătar (Platalea lecorodia), corcodelul cu gât roșu (Podiceps grisegena), găinușa de baltă (Gallinula chloropus), pescărușul asiatic (Larus ichtyaetus), pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus), chirighița neagră (Chlidonias niger), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybrida), chira de mare (Sterna sandvicensis), pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica), chira de baltă (Sterna hirundo), chira mică (Sternula albifrons).

Păsări aflate în pasaj: lebăda mică (Cygnus columbianus), rața sulițar (Anas strepera), rața fluierătoare (Anas penelope), rața mică (Anas crecca), rața lingurar (Anas clypeata), pescărița mare (Hydroprogne caspia).

 

Păsări limicole

Păsări care vin: scoicar (Haemantopus ostralegus), nagâț (Vanellus vanellus), prundăraș gulerat mic (Charadrius dubius), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), sitar de vară (Scolopax rustica), culic mare (Numenius arquata), sitar de mal (Limosa limosa), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), piciorong (Himantopus himantopus), ciovlica ruginie (Glareola nordmanni).

Păsări aflate în pasaj: prundăraș gulerat mare (Charadrius hiaticula), pietruș (Arenaria interpres), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), ploier auriu (Pluvialis apricaria), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci de țărm (Calidris alpina), prundaș de nămol (Limicola falcinellus), nisipar (Calidris alba), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci pitic (Calidris temminckii), becațină mare (Gallinago media), becațină mică (Lymnocryptes minimus), culicul mic (Numenius phaeopus), fluierar de zăvoi (Tringa ochropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierar cu picioare roșii (Tringa totanus), fluierar negru (Tringa erythropus), bătăuș (Philomachus pugnax), notătiță (Phalaropus lobatus).

 

Alte păsări de vară

Barza albă (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), cresteț pestriț (Porzana porzana), cresteț mic (Porzana pusilla), cresteț cenușiu (Porzana parva), cresteț de câmp (Crex crex), porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturică (Streptopelia turtur), cuc (Cuculus canorus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), drepneaua neagră (Apus apus), drepneaua mare (Apus melba), prigoria (Merops apiaster), dumbraveanca (Coracis garrulus), pupăza (Upupa epops), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), lăstun de mal (Riparia riparia), lăstun de stâncă (Ptyonoprogne rupestris), lăstun de casă (Delichon urbicum), rândunica (Hirundo rustica), fâsă de pădure (Anthus trivialis), fâsă de munte (Anthus spinoletta), codobatura galbenă (Motacilla flava), codobatura albă (Motacilla alba), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), privighetoara de zăvoi (Luscina luscina), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquata), mierla gulerată (Turdus torquatus), sturz cântător (Turdus philomelos), greușelul de stuf (Locustella luscinoides), greușel de zăvoi (Locustella fluviatilis), lăcar de stuf (Acrocephalus scirpaceus), lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcar cafeniu (Acrocephalus agricola), lăcar mic (Acrocephalus schoenobaeus), frunzărița galbenă (Hippolais icterina), frunzărița cenușie (Hippolais pallida), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia mică (Sylvia curruca), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar sur (Muscicapa striata), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor), grangur (Oriolus oriolus), cănăruș (Serinus serinus).

 

Text: Cristian Goga

Foto: Cristian Goga & Dan Dinu

Articole pe aceeași temă

Making of 01-05 - DRS 06

Evenimente viitoare