Articole & Evenimente
ce să vezi și unde să mergi dacă ești pasionat de natură
Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi) sau smârdarul, cum mai este denumit popular, este originar din Balcani și face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă şi se extind din Himalaya și Caucaz până în Alpi şi Pirinei. A fost clasificat pentru prima oară de botanistul austriac Theodor Kotschy (1813-1866) şi a preluat numele acestuia.
În România se întâlnește în special în Carpații Orientali și Meridionali, unde preferă versanții însoriți. Planta crește spontan în tufe pitice în zona alpină, care uneori acoperă suprafeţe destul de extinse. Este o plantă perenă şi îşi păstrează frunzele verzi tot timpul anului. Culoarea florilor este de un roz către roșu aprins, acestea fiind grupate astfel încât dau senzația de buchete în vârful ramurilor. Perioada maximă de înflorire este în a doua parte a lunii iunie, însă la altitudini mai mari, sau dacă zăpada persistă mai mult, această perioadă se prelungește până la început de iulie.
Este o specie protejată, deși există mulți culegători care o folosesc pentru ceai sau dulceață, obicei pe care îl descurajăm. Deoarece crește în condiții de relief, climă și altitudine foarte specifice, planta nu tolerează transplantări, așa că nu încercați să o culegeți pentru acasă.
Unul dintre cele mai accesibile trasee care să vă permită să vă bucurați de bujorul de munte, este cel ce merge de la Cabana Padina în Șaua Strunga, din Parcul Natural Bucegi. Din Șaua Strunga trebuie să vă abateți către Culmea Bucșa, unde bujorul oferă un covor spectaculos. Acest loc oferă și o vedere foarte bună către abruptul vestic al Bucegiului.
Bujorul de munte mai poate fi întâlnit în Munţii Țibleș, Ciucaș, Rodnei, Iezer - Păpușa, Făgăraș, Retezat sau Parâng.
Text: Cristina Dogaru & Dan Dinu
Foto: Dan Dinu
orhidee rară redescoperită în Carpații românești
În luna iunie 2020, o echipă restrânsă de pasionați de orhidee, printre care Mihai Bobocea (botanist amator), Cezar Tomescu (profesor de botanică la Facultatea de Silvicultură din Suceava) și Liviu Moscaliuc (biolog la Parcul Național Ceahlău), au avut deosebita plăcere să redescopere o specie ce nu a mai fost semnalată în flora țării noastre de pe...
de acum parte a Patrimoniului Mondial Unesco
Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara....
o specie nouă pentru știință descoperită în Dobrogea
În anul 2014, într-un proiect al Societății Ornotologice Române (SOR), biologii Mátis Attila și Havadtői Krisztina au găsit o nouă plantă pe meleagurile dobrogene, plantă pe care, inițial, au reușit să o încadreze în familia Apiaceae (din cadrul acesteia mai fac parte, mărarul, morcovul și pătrunjelul), dar fără ca aceasta să aibă o identitate exac...
ultimul episod din primul sezon Descoperă România Sălbatică
Masivul Ciucaș este cu siguranță cel mai frumos munte din Carpații de Curbură și impresionează în special prin stâncile spectaculoase și peisajele alpine inedite. Iarna este capricioasă în această zonă, iar în acest episod o să puteți vedea ce înseamnă un viscol serios pe crestele montane. Ciucașul mai impresionează și prin zonele de la bază pline...
o prioritate pentru WWF România
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului. În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc ar...
al treilea episod din Descoperă România Sălbatică
Ialomița este probabil râul de la noi din țară care formează cele mai multe chei. Începem cu Cheile Urșilor și Peșterii, ascunse bine în mijlocul Bucegilor, trecem prin Cheile Coteanu și Tătaru, mai apoi prin Zănoaga Mică și Mare, pentru a ajunge într-un final în Cheile Orzei și mai apoi prin alte chei mai puțin importante. Vă invităm să descoperiț...
