banner

Perșani

cel mai lung lanț montan al României

Munții Perșani se diferențiază complet față de regiunile din jur printr-o mare diversitate, un adevărat mozaic geologic, cu roci ce pot atinge vârste de până la aproximativ 800 de milioane de ani. Constituie unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară și adăpostesc la poalele lor cel mai bătrân arbore din România, un stejar de peste 900 de ani.

 

INTRODUCERE

Munții Perșani, ce închid la vest Țara Bârsei, se prezintă ca o punte între Carpații Orientali și Carpații Meridionali. Tipul de roci și de relief, variațiile locale de altitudine, prezența văilor adânci și a depresiunilor transversale, au determinat împărțirea acestor munți în trei sectoare: Perșanii de Sud, Perșanii Centrali și Perșanii de Nord. Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin înclinate și abrupturi stâncoase. Perșanii Centrali ies în evidență prin conglomeratele calcaroase, creste ascuțite și măguri despărțite de văi adânci, iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar, pe alocuri cu aspect de câmpie.


Măgura Codlei este cel mai înalt vârf, 1.292m, și are o formă aproape conică, ce se ridică deasupra reliefului înconjurător. Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest, din Țara Bârsei și Depresiunea Baraoltului, către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor. Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de la noi din țară, Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee. Zona este declarată Sit Natura 2000 (ROSCI0352) și se învecinează și cu alte situri, formând o zonă cu o frumoasă diversitate naturală.

 

FLORA ȘI FAUNA

În pădurile Munților Perșani putem întâlni exemplare de stejar, fag, alun, păducel, ienupăr, iar dintre speciile de floră ocrotită amintim: laleaua pestriță, bulbucul galben, dedițelul, daria și crucea voinicului.

Lângă Mercheașa putem întâlni cel mai bătrân arbore din România, un gorun în vârstă de peste 900 de ani.

Fauna caracteristică Munților Perșani este cea specifică din Carpați, exceptând zona alpină. Un loc aparte îl au păsările, zona munților alături de siturile limitrofe fiind una dintre cele mai bogate zone avifaunistice din județul Brașov. Se remarcă aici acvila țipătoare mică și barza neagră.

 

ARII PROTEJATE ÎN APROPIERE

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai înalți de la noi din țară, Perșanii au unicitatea și farmecul lor. Pe parcursul acestor munți, sau în jurul lor, alte Situri Natura 2000 sau rezervații naturale contribuie la diversitatea zonei. Această regiune reprezintă un loc ideal de recreere, care oferă și oportunități de explorare a unor zone inedite în peisajul românesc.

 

DEALURILE HOMOROADELOR (ROSPA0027)

Zona deluroasă de aici este mozaicată, cu multe pajiști și păduri de foioase, un peisaj tipic pentru sud-estul Transilvaniei. Este una dintre cele mai importante zone din țară pentru acvila țipătoare mică, dar și pentru barza neagră, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul roșiatic sau cristelul de câmp. În Dealurile Homoroadelor se află și rezervația naturală Cheile Vârghișului, situată în partea sudică a Carpaților Orientali, în zona de întâlnire a Munților Perșani cu Munții Harghita. Aceste chei reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaților Orientali, în care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepțională din punct de vedere botanic, zoologic, speologic și peisagistic. În chei se găsesc peste 120 de peșteri, dintre care se remarcă peșterile Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică.

 

PĂDUREA BOGĂȚII (ROSCI0137 și ROSPA0093)

Acest Sit Natura 2000 se află în partea centrală a munților Perșani și este traversat de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara, în apropierea localității Rupea. Este cea mai accesibilă și circulată rezervație din Munții Perșani, iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lângă șosea. Este o rezervație complexă: geologică, peisagistică, botanică și forestieră, iar denumirea vine de la pârâul Bogata, care o străbate pe circa 10km. Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni, dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară, unde predomină fagul în asociere cu gorunul și carpenul. Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților, întinzându-se pe o suprafață de 17km. Printre plantele ocrotite de aici se numără și crucea voinicului. Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum: cerbul, ursul, lupul și râsul.

 

CHEILE DOPCA

Cheile sunt formate între culmile Munților Perșani și bazinul Văii Mari. Acestea se întind pe o distanță de 5km, iar în chei se poate observa evoluția Pământului în diferite ere geologice, prin straturile de roci foarte clar evidențiate. Formațiunile în care se dezvoltă Cheile Dopca au vârsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani. Înălțimea cheilor variază între 5 și 40m iar peisajul este unul interesant, format din zone împădurite, stânci izolate, curgeri de grohotiș, izbucuri și văi. Punctul de acces este localitatea Bogata.

 

COMPLEXUL GEOLOGIC DE LA RACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95ha se întinde pe vârful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munții Perșani (Racoș - Rupea - Comăna de Sus) și cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs în urmă cu 1,3 milioane de ani și care au încheiat manifestările vulcanice din Munții Carpați. Deși bazaltul a fost exploatat la Racoș de peste 100 de ani, în prezent zona este protejată pentru a putea conserva cât mai bine geologia locului. Carierele de exploatare sunt în prezent în număr de trei și se află în curs de conservare sau de închidere. Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriașă secțiune geologică a vulcanului bazaltic, având o înălțime de 50m și o lungime de 200m. Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitații și topirea zăpezii. Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheș este poate cel mai remarcabil loc de aici, peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetație. Se pot observa formațiunile de scorii bazaltice de diverse culori, de la negru până la roșu aprins, care conțin și intercalații de bombe vulcanice. A treia carieră este cea în care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare în cadrul complexului. Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș. Pentru a putea înțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice în peisajul românesc, vă recomandăm o vizită ghidată.

 

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafață în urma activității vulcanice de acum 1,2 milioane de ani. Erupția a durat 10-20 de mii de ani, fiind printre ultimele din Munții Carpați. Coloanele au fost formate prin răcire, iar în anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite.

 

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stâng al văii Comăna, la 1km de intrarea în sat. Rezervația desemnată în anul 2000, este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar. Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are în cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor, profil uman sculptat de eroziune în formațiunile bazaltice.

 

PEȘTERA COMĂNA

Peștera Comăna se află în Munții Perșani, în bazinul văii Comăna. Peștera constituie drumul subteran al pârâului ce își adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peștera. Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele, având o dezvoltare de aproximativ 2.500m și o diferență de nivel de 70m. Peștera nu este exploatată în scop turistic și există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran. Accesul se face cu acordul și în prezența custodelui.

 

PEȘTERA BÂRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenișului, muntele cu o formă conică impunătoare aflat în sectorul central al Perșanilor, găzduiește Peștera Bârlogul Ursului aflată la 667m altitudine. Peștera fosilă a primit numele după formațiunea specifică de forma unui cap de urs și prezintă galerii calcaroase, gururi cu perle și curgeri parietale. Lungimea totală a peșterii este de 300m.

 

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga, situat în Munții Perșani, pe valea care îi poartă numele, cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m în lungime și 5m în înălțime. Aici putem observa straturi groase de marne de vârstă Jurasică, printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă. Această faună este reprezentată în special de amoniți, iar Stratele de Carhaga sunt un prețios martor paleogeografic, ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer, pe o suprafață de 1,6ha.

 

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervația naturală se află situată în partea estică a Munților Perșani. Acest versant, face trecerea către Depresiunea Brașovului și este brăzdat de o serie de văi, printre care și valea Ormenișului. Rocile cenușii - albăstrii și scoicile fosile prezente în această rezervație reprezintă unul din punctele de importanță științifică la nivel internațional.

 

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezența vulcanilor noroioși în Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezența cumulărilor de gaze, a apelor de zăcământ și a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioși. Pe la mijlocul sec. XX au apărut primele emanații de noroi, care au clădit acești vulcani noroioși, un caz geologic extrem de rar. Au fost observați șase astfel de vulcani în perimetrul care constituie situl geologic protejat. 

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit. Doi dintre ei au o activitate sporadică și cel mai probabil gradul lor de activitate este influențat de greutatea masei de apă care îi presează. Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3, acesta având o erupție chiar în infrastructura drumului. Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ, putând fi văzut bolborosind.

 

STÂNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare și lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activități vulcanice din Munții Perșani. Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra orașului Rupea și pe care a fost construită Cetatea Rupea, un important sit arheologic medieval. Peisajul zonei este îmbogățit de păduri de stejar, râuri și pajiști.

 

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pârâul Hoghiz care își are izvoarele în curmătura dintre Măguricea Mare și Pleșița, pe coasta vestică a Perșanilor. Aria protejată este formată din stânci bazaltice cu un relief aparte, versanți cu aspect de pereți verticali abrupți și secționați, ce se aseamănă cu văile canioanelor, însă la o scară mult mai mică. Peisajul este întregit și de două cascade, precum și de o peșteră de mici dimensiuni formată în versantul stâng.

 

RECOMANDĂRILE NOASTRE

 

ȘTIAȚI CĂ:

 

Mai multe despre ariile protejate ale județului găsiți și în albumul Natura Brașovului, editat de ProPark, pe care îl puteți descărca gratuit de aici www.propark.ro/NaturaBrasovului.pdf.

 

Text: Dan Dinu & Roxana Iordăchescu

Foto: Dan Din

Hartă

Informații

PROTECȚIE

Sit Natura 2000 ROSCI0352 Perșani
ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor
ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea Bogății

REGIUNE
Transilvania
JUDEȚ
Brașov | Covasna | Harghita
CUSTODE
Asociația Carpaterra
EMAIL
TELEFON
+40 740 065 169
WEBSITE

Articole

Evenimente

Natura Brașovului