Geoparcul Platoul Mehedinți
Articole & Evenimente
ce să vezi și unde să mergi dacă ești pasionat de natură

Urșii din România

o numărătoare dictată de interese vânătorești


Populația de urs brun din România este nerealist de mare în recensămintele oficiale, conform datelor analizate recent de cercetători din domeniul academic și al conservării naturii. În anumite județe (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat și un număr mare de urși vânați, creșterea populației (pe hârtie) a fost de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în Europa sau America de Nord. Problema a mai fost semnalată de organizațiile de conservare în ultimii ani și indică existența unui management orientat mai degrabă către legitimarea vânătorii decât către conservarea pe termen lung a speciei, care este strict protejată la nivel național și european prin Directiva Habitate.

Studiile de specialitate estimează un areal de minim 50 - 270 km2 (5 000 - 27 000 ha) necesar unui urs brun în Carpați. În  județul Hunedoara există fonduri cinegetice care au raportat 29 de indivizi pe o suprafață de 11 368 ha, iar în Gorj, șase fonduri cinegetice au raportat, fiecare, în ultimii trei ani între 21-30 de indivizi pe o suprafață nu mai mare de 150 km2.

În urma acestor constatări, WWF a purtat discuții cu fondurile și autoritățile publice locale din Caraș-Severin care au rezultat în ajustarea cifrelor atât pentru urs, cât și pentru pisicile sălbatice, lupi și râși. În 2016, populația de urs a fost redusă cu 22%, cea de lup cu 7%, cea de râs și pisică sălbatică cu 22%. Totuși datele încă depășesc nivelul optim, cu excepția râsului și a pisicilor sălbatice.

La nivel național, în anii 2014 - 2015, au fost raportați nu mai puțin de 10 022, respectiv 10 440 de urși, și 8 376, respectiv 8 339 de pisici sălbatice. Ursului brun îi este necesar un areal minim de câteva ori mai mare decât în cazul pisicii sălbatice, deci este anormal ca numărul urșilor să fie semnificativ mai mare decât al pisicilor sălbatice.
 
Toate cele de mai sus arată că deciziile de management al populațiilor de animale sălbatice sunt influențate mai degrabă de profitabilitatea activității de vânătoare, decât de protejarea speciilor, deși ursul, râsul și lupul sunt specii strict protejate la nivel național și european prin Directiva Habitate (Natura 2000). Pare că evaluările actuale sunt realizate cu scopul de a stabili cote colective de vânătoare și de a le justifica față de autoritățile europene. Unde evaluările sunt totuși ajustate, se întâmplă datorită unor eforturi de negociere făcute de organizațiile de conservare, și nu în urma unor evaluări corecte în teren sau, ideal, în urma corectării metodologiei de numărare însăși, care este învechită și generatoare de erori.
 
De menționat că vânătoarea la urs brun costă între 4 000 - 15 000 Euro/exemplar.

Citiți mai multe despre situația urșilor din România și despre eforturile de conservare pe pagina WWF România.

Text și foto: Dan Dinu

Articole pe aceeași temă

Șerpi din România

iată cele 10 specii din fauna țării noastre

Adesea huliți, călcați de mașini, loviți de sapă, băgați în sticle de ciobani, braconați pentru plăcerea colecționarilor de reptile sau zidiți de vii în tencuiala caselor, șerpii României au o reputație la fel de nemeritată pe cât sunt înșiși de variați și fascinanți pentru cei ce iubesc natura și b...

Making of 01-05 - DRS 06

povestea din spatele serialului Descoperă România Sălbatică

Te invităm să descoperi în acest episod povestea din spatele serialului și momentele mai mult sau mai puțin haioase surprinse la filmări. Am petrecut multe zile în teren, am fost plouați aproape în fiecare tură, am fost surprinși de viscol, am cărat mult echipament în spate, însă am avut parte de ne...

Pădurile virgine

de acum parte a Patrimoniului Mondial Unesco

Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Se...

Ferula mikraskynthia

o specie nouă pentru știință descoperită în Dobrogea

În anul 2014, într-un proiect al Societății Ornotologice Române (SOR), biologii Mátis Attila și Havadtői Krisztina au găsit o nouă plantă pe meleagurile dobrogene, plantă pe care, inițial, au reușit să o încadreze în familia Apiaceae (din cadrul acesteia mai fac parte, mărarul, morcovul și pătrunjel...